Cărţile Agathei Christie vor fi cenzurate: editura taie termeni precum „ţigan” şi „evreu”

Până şi Agatha Christie pică testul din punct de vedere politic. La câteva săptămâni după controversa privind revizuirile şi corecturile lingvistice din cărţile lui Roald Dahl şi Ian Fleming în numele unei noi sensibilităţi comune, politically correct, se deschide una nouă, care o priveşte pe Agatha Christie

Unele dintre cele mai faimoase lucrări ale Agatha Christie au fost triate de „cititori sensibili” (figuri foarte populare în publicaţiile britanice şi americane care examinează publicaţiile pentru termeni şi descrieri jignitoare cu scopul de a îmbunătăţi diversitatea şi includerea în sectorul editorial) şi parţial corectate de către editorul Harper Collins, care se aliniază prin eliminarea termenilor consideraţi jignitori şi rasişti.

Revizuirea, care a început în 2020, va duce la reeditarea romanelor într-o variantă curăţată a poveştilor şi personajelor pe care Christie le-a povestit din 1920 până în 1976, anul morţii sale. Reflecţiile rigurosului Hercule Poirot şi investigaţiile complicate ale domnişoarei Marple vor fi rescrise, în unele cazuri cenzurate, cu pasaje care vor fi complet eliminate.

Sean „Diddy”, acuzat de noi infracțiuni înainte de procesul penal

Russell Brand reacționează la acuzațiile de viol și agresiune sexuală: „Legea este folosită ca armă împotriva mea”

Vor fi tăiaţi termenii folosiţi în mod obişnuit pe vremea lui Christie, cu care erau clasificaţi oameni dintr-un grup etnic altul decât britanicii albi şi care sufereau adesea de o mentalitate colonialistă şi condiţionate de prejudecăţi rasiste. Cuvânte precum „evreu”, „ţigan”, dar şi „oriental” şi „temperament indian”, folosite pentru a caracteriza un personaj, dispar, iar „nativii” devin „localnici”.

În Poirot pe Nil, dispar toate referirile la aspectul fizic al personajelor non-engleze, vor fi şterse şi comentariile care se referă la copiii cu „ochi şi nasuri dezgustătoare”, iar servitorul nu va mai fi identificat ca un bărbat de culoare. Sau în Miss Marple în Caraibe, nu vom mai citi reflecţia protagonistei asupra angajatului hotelului cu „dinţii atât de frumoşi şi albi”.

Controversa s-a montat imediat pe reţelele de socializare: mulţi cititori vorbesc despre o „crimă” săvârşită împotriva scriitoarei şi a operelor sale şi mai sunt cei care, mai diplomatic, invocă menţinerea unei ediţii originale alături de cea revizuită şi corectată, aşa cum a fost propus deja de editura Puffin, care oferă o „colecţie clasică”, fără intervenţii postume.