Statul Major General al Forţelor Armate ucrainene a anunţat luni seară că principalul său obiectiv este respingerea forţelor ruseşti în Lyman, Bakhmut, Avdiivak şi Marinka, în estul ţării.
Militarii au mai spus că peste 20 de atacuri au fost respinse în ultimele 24 de ore în aceste zone.
Rusia a lansat 21 de lovituri aeriene şi cinci atacuri cu rachete asupra Ucrainei. Patru atacuri au vizat zona Kramatorsk.
Ministrul adjunct de externe din Ucraina, Emine Dzhaparova, a declarat că premierul indian Narendra Modi ar trebui să se implice mai mult în finalizarea războiului. Afirmaţia a fost făcută în timpul unei vizite la New Delhi a ministrului ucrainean.
„Credem că India ar trebui să se implice şi să se implice în mare măsură în problema Ucrainei. Credem că intensificarea dialogului politic la cel mai înalt nivel este primul pas către acest mare obiectiv”, a spus Dzhaparova.
Şeful instalat de Rusia în fruntea părţii controlate de Moscova din regiunea ucraineană Doneţk a declarat că forţele ruse controlează peste 75 la sută din Bahmut.
„Pot spune cu certitudine că peste 75% din oraş se află sub controlul unităţilor noastre”, a declarat Denis Puşilin pentru postul de televiziune de stat Rossiya-24 după vizita sa, deşi a avertizat că este prea devreme pentru a vorbi despre căderea Bahmutului.
Rusia spune că capturarea Bahmut va deschide posibilitatea unor viitoare ofensive în Ucraina, în timp ce Kievul şi Occidentul spun că oraşul, acum distrus, are doar o importanţă simbolică.
Administraţia de la Kiev a acuzat, luni, Rusia că ar fi modificat informaţii din documentele secrete americane apărute online, dar, în acelaşi timp, Kievul şi-a modificat planurile operaţionale în contextul dezvăluirilor.
„În ultimele decenii, cele mai de succes operaţiuni de informaţii ruse au fost efectuate prin proceduri de modificare a imaginilor. Pe baza analizării preliminare a documentelor, observăm cifre false despre pierderile ambelor părţi. Unele dintre informaţii sunt colectate, în mod clar, din surse deschise”, a afirmat luni Andrii Iusov, un oficial din cadrul Serviciului ucrainean de Informaţii Militare, citat de CNN.
Însă, ca reacţie la publicarea documentelor secrete americane, Ucraina a fost nevoită să îşi modifice planurile operaţionale, afirmă surse citate de postul de televiziune Sky News şi de publicaţia Der Spiegel. Unele documente conţin date despre armamentul furnizat Ucrainei şi despre presupuse planuri ale ofensivei militare ucrainene.
„Ucraina nu va participa la reuniunile Consiliului de Securitate al ONU sub preşedinţia Rusiei decât dacă există un interes naţional justificat. Altfel, acele întâlniri sunt doar propagandă. Acest lucru a fost anunţat de ambasadorul Kievului, Sergi Kisliţia.
Preşedintele ucrainean Zelenski a anunţat că „a avut un apel telefonic cu prim-ministrul Irakului, Muhammad Sudani”. „Ucraina este pregătită pentru o nouă pagină de cooperare bilaterală”, a scris Zelenski pe Twitter. „Am convenit să activăm toate mecanismele de cooperare existente şi să lansăm altele noi. S-a discutat şi planul de pace ucrainean”.
I had a phone call with Prime Minister of Iraq @mohamedshia. Noted that Ukraine is ready for a new page of bilateral cooperation. We agreed to activate all existing cooperation mechanisms and to launch new ones. Ukrainian #PeaceFormula was also discussed.
— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 10, 2023
Preşedintele ucrainean Zelenski a cerut discuţii cu preşedintele indian Narendra Modi, a afirmat viceministrul ucrainean de Externe, Emine Japarova, explicând că Zelenski doreşte să implice India şi să îi ceară să joace un rol în rezolvarea crizei din Ucraina. Japarova se află astăzi în India pentru o vizită de patru zile la New Delhi, prima a unui ministru ucrainean de la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Ministerul rus al Apărării a raportat că 106 prizonieri de război ruşi au fost repatriaţi din teritoriile aflate sub controlul Ucrainei, în urma negocierilor. „La 10 aprilie, în urma unui proces de negocieri, 106 militari ruşi au fost repatriaţi de pe teritoriul controlat de regim de la Kiev, ale căror vieţi erau în pericol în timpul captivităţii”, se arată într-un comunicat al ministerului.
„Militarii eliberaţi vor fi trimişi la Moscova cu avioanele militare de transport ale Forţelor Aerospaţiale Ruse pentru tratament şi reabilitare în instituţiile medicale ale Ministerului Apărării. Toţi cei eliberaţi beneficiază de asistenţa medicală şi psihologică necesară”, a asigurat Moscova.
Armata rusă ar controla în prezent 75% din oraşul Bakhmut. Acest lucru a declarat Denis Puşilin, şeful republicii pro-ruse Doneţk, la televiziunea de stat rusă, raportată de Reuters.
În oraşul Avdiivka mai sunt aproximativ 1.800 de civili „care îşi riscă viaţa în fiecare zi”, a fost anunţat, cu un mesaj pe Telegram, de şeful administraţiei militare Doneţk, Pavel Kirilenko.
Kirilenko a raportat şi un atac aerian lansat astăzi asupra oraşului din regiunea Doneţk, care a distrus o clădire. Momentan, a conchis şeful administraţiei militare, „nu au fost victime, toţi locuitorii casei au fost evacuaţi în timp util”.
Nimeni nu a lansat încă vreo iniţiativă pentru o încetare a focului care să coincidă cu Paştele Ortodox (duminică, 16 aprilie) în Ucraina: a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, menţionând că în trecut orice armistiţiu propus de Moscova a fost ignorat de Kiev. „Ideea nu a fost propusă de nimeni”, a spus el. „Până acum, nu au existat iniţiative în acest sens, dar Săptămâna noastră Mare abia a început. Până acum nu au existat astfel de iniţiative”, a reiterat el, citat de Tass.
Rusia a intensificat apărarea graniţelor sale de nord-vest, în urma intrării Finlandei vecine în NATO, a declarat comandantul forţelor militare ruse de apărare antiaeriană şi antirachetă într-un interviu publicat astăzi, după cum relatează presa rusă. „În aceste condiţii, trupele de apărare antiaeriană efectuează protecţia frontierei de stat din nord-vest în conformitate cu nivelul crescut de ameninţare”, a declarat Andrei Demin, comandantul adjunct al Forţelor Aerospaţiale Ruse, pentru ziarul Krasnaya Zvezda.
Este greu de imaginat că Franţa ar putea juca un rol de mediere în conflictul din Ucraina, deoarece Parisul este implicat indirect şi direct în conflictul de partea Kievului. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, comentând propunerea preşedintelui chinez Xi Jinping către omologul său francez Emmanuel Macron de a juca un rol de mediere între Rusia şi Ucraina. „Parisul nu poate pretinde acum rolul de mediator, pentru că Paris a luat partea unuia dintre participanţii la conflict. Parisul, de altfel, este implicat atât indirect, cât şi direct în acest conflict de partea Ucrainei. Prin urmare, este încă greu de imaginat vreo încercare de mediere”, a spus Peskov reporterilor.
„Nu a fost propus niciun plan pentru un armistiţiu înainte de Paştele Ortodox, dar Săptămâna Mare tocmai a început”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o conferinţă de presă. Paştele ortodox pică pe 16 aprilie. „Să nu uităm că Moscova a prezentat deja iniţiative şi s-a alăturat” unor propuneri de armistiţiu, „dar s-a confruntat cu reticenţa regimului de la Kiev”, a subliniat Peskov.
„Nu poate fi exclus” ca Statele Unite să spioneze preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, „cum o fac cu alţii”. Aşa a afirmat, la conferinţa de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmând că „a ieşit la suprafaţă în mod repetat faptul că Statele Unite au început de mult să monitorizeze diverşi şefi de stat, în special cei europeni. Prin urmare, nu se poate exclude” ca Zelensky să fie sub supraveghere americană.
În cazul readmiterii la competiţii internaţionale, sportivilor din Rusia li se poate interzice intrarea în Germania. „Ţările în care au loc evenimente sportive majore nu sunt neputincioase. Ei pot reglementa prin eliberarea vizelor dacă ruşii pot participa efectiv”, a declarat Nancy Faeser, ministrul german de interne şi şef al sportului. „Dacă organizăm competiţii internaţionale în Germania, atunci putem acţiona în consecinţă. În acest caz vom avea întotdeauna o poziţie clară”, a adăugat Faeser, care aparţine SPD-ului cancelarului Olaf Scholz.
Comitetul Olimpic Internaţional a sfătuit recent să le permită sportivilor ruşi şi bieloruşi să participe la evenimente sportive cu steag neutru, dacă aceştia nu sprijină activ invazia Ucrainei şi nu au legături cu armata.
Preşedintele Belarusului, Alexander Lukaşenko, l-a primit la Minsk, într-o întâlnire neanunţată, pe ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu. Acest lucru a fost raportat de agenţia de presă din Bela, explicând că Lukaşenko i-a spus lui Şoigu că are nevoie de garanţii că Rusia va apăra Belarus „ca propriul teritoriu”, în caz de agresiune.
24 de copii din regiunea Herson au fost duşi înapoi în Ucraina după ce au fost ţinuţi în Rusia. Alexander Prokudin, guvernatorul regiunii, relatează pe Telegra.
„Statul terorist nu va prevala asupra unităţii tuturor celor care preţuiesc libertatea. Ocupatorul nu va face din intimidare şi teroare noua normă pentru Europa. Ei nu vor convinge pe nimeni că a ucide şi a fura este mai bine decât a trăi în conformitate cu legea şi a coopera. Iar steagul rus nu va prinde rădăcini în teritoriul ocupat al Ucrainei”. Preşedintele ucrainean Zelenski a scris pe Telegram.
670 de soldaţi ruşi au fost ucişi în Duminica Paştelui în Ucraina. Sunt cifre publicate de Statul Major al armatei de la Kiev, care actualizează la 178.820 numărul total de soldaţi ruşi care au murit de la invazia Ucrainei din 24 februarie.
Forţele ruse fură pietre funerare din cimitirele ucrainene şi le folosesc, după ce le-au şters numele, pentru mormintele colegilor lor soldaţi căzuţi pe front: Administraţia Militară a regiunii Lugansk a anunţat, după cum relatează Ukrainska Pravda, adăugând că se continuă răpirile locuitorilor bănuiţi că ar ajuta armata ucraineană. De asemenea, trupele ruse jefuiesc proprietăţi ucrainene, în special în Chmirovka, camera de cazane a unei grădiniţe a fost demontată şi îndepărtată bucată cu bucată, scrie Administraţia în raportul său. „Totuşi, acolo unde cinismul năpădeşte, este în zona Popasna. Acolo, invadatorii scot pietrele funerare din cimitire şi le duc la Kadievka, unde şterg inscripţiile – continuă autoritatea militară -. Numele şi prenumele invadatorilor ucişi sunt scrise pe lespezile furate din cimitire. Pentru că este de peste trei ori mai ieftin decât a comanda o nouă piatră funerară.” Locuitorii suspectaţi că ajută armata ucraineană sunt duşi în locuri necunoscute. „Cazurile de răpire a populaţiei civile de către invadatorii ruşi nu se opresc – se arată în raport –. În special, la Starobilsk, ruşii au percheziţionat locurile de reşedinţă ale cetăţenilor bănuiţi că sprijină Ucraina şi au dus oamenii către o destinaţie necunoscută, fără întoarcere”.
Guvernul de la Kiev lucrează la crearea unei coaliţii internaţionale pentru aducerea înapoi a orfanilor ucraineni deportaţi din Rusia: vicepremierul şi ministrul pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereşciuk, a declarat pentru postul Rada TV, potrivit Ukrainska Pravda.
Ruşii din Bahmut au început să folosească tactici de pământ ars, a declarat comandantul forţelor terestre ale armatei ucrainene, Oleksandr Sirski, adăugând că situaţia din oraşul din estul Ucrainei este dificilă, dar sub control. „Inamicul a trecut la aşa-numita tactică de pământ ars „sirian”. Distrug clădiri şi poziţii cu lovituri aeriene şi foc de artilerie. Situaţia este dificilă, dar este sub control”, a spus Sirski, citat de Centrul Media Militar al Forţelor de Apărare şi Securitate Kiev. Comandantul a subliniat că soldaţii ucraineni au decimat mercenarii grupării Wagner, astfel că inamicul este acum obligat să implice forţe speciale şi unităţi de asalt aeropurtate în luptele pentru capturarea oraşului asediat. Ieri, Sirski a vizitat cele mai fierbinţi zone ale frontului din direcţia Bahmut şi s-a întâlnit cu comandanţii diferitelor unităţi militare de pe teren.
În ultima săptămână, probabil că Rusia şi-a sporit asalturile cu vehicule blindate în jurul oraşului Marinka, în regiunea Doneţk, la 20 de kilometri sud-vest de oraşul cu acelaşi nume, în estul Ucrainei, a scris Ministerul Apărării britanic în actualizarea cotidiană a informaţiilor. Marinka, aminteşte ministerul în raportul publicat pe Twitter, este contestată din 2014 şi a fost în mare măsură distrusă. Acesta este un obiectiv strategic, deoarece controlează apropierea de Doneţk şi drumul cheie H15.
Administraţia militară a regiunii Lugansk a denunţat raidurile şi răpirile de civili de către autorităţile impuse de Moscova în provincia de est a Ucrainei, în mare parte ocupată de ruşi. „Cazurile de răpiri violente ale populaţiei civile de către invadatorii ruşi nu se opresc”, se arată într-un comunicat publicat pe Telegram. „În special, în municipiul Satrobilsk, au avut loc raiduri în casele cetăţenilor bănuiţi că sprijină Kievul şi unele persoane au fost duse în locuri necunoscute din care nu s-au întors niciodată”, se arată în nota care denunţă alte abuzuri ale autorităţii de ocupaţie. În oraşul Chmirivka „invadatorii au jefuit recent o grădiniţă, iar în jurul Popasnei au furat pietrele funerare ale cimitirului pentru a schimba inscripţiile şi a le refolosi pentru mormintele soldaţilor ruşi”.
Moscova ar putea încerca să profite de viitoarea sărbătoare a Paştelui Ortodox, 16 aprilie, pentru a amâna aşteptata contraofensivă ucraineană, cerând o încetare a focului în numele respectului pentru Biserica Ortodoxă: scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în actualizare zilnică cu privire la evoluţia conflictului. Centrul de cercetare american aminteşte că Kremlinul nu a arătat niciun respect faţă de religie în zonele ocupate de forţele sale şi a refuzat încetarea focului cu ocazia Paştelui Ortodox din 2022 „pentru a nu acorda o pauză naţionaliştilor de la Kiev” în timpul bătăliei de la Mariupol. Cu toate acestea, comentează think-tank-ul, de data aceasta, Moscova ar putea cere o încetare a focului, deoarece o astfel de pauză ar beneficia în mod disproporţionat trupelor ruse, permiţându-le să consolideze progresele înregistrate în zona urbană Bahmut şi să pregătească apărarea împotriva anticipatei contraofensive ucrainene de primăvară.
Armata rusă s-a confruntat cu „pierderi colosale” în apropierea oraşelor Avdiivka şi Marinka din regiunea Doneţk în ultimele zile, pierzând acolo aproximativ două companii de soldaţi, până la 400 de soldaţi în fiecare zi, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Oleksii Dmitraşkovski.
Trupele ruse demolează gara centrală din Mariupol. Presa locală o relatează. Au fost demolate şi clădirile din apropiere, a declarat consilierul în exil al primarului Mariupol, Petro Andrişcenko, prin Telegram. Gara ar fi fost demontată „pentru construirea unui centru logistic mare”, a spus Andriuscenko, deşi în prezent nu este clar de ce au fost demolate gara şi casele din jur. Un videoclip inclus în postarea lui Andriuscenko arată o gară practic distrusă cu o macara de construcţie lângă ea. Gara Mariupol a fost reconstruită după al Doilea Război Mondial şi a fost complet distrusă de forţele ruse în timpul asediului care a durat din februarie până în mai 2022. Oraşul se află sub ocupaţie rusă din mai 2022.
Forţele Moscovei continuă să îşi concentreze acţiunile ofensive în direcţiile Liman, Bahmut, Avdiivka şi Marinka, în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, unde trupele ucrainene au respins ieri 58 de atacuri, a anunţat Statul Major al Forţelor, preluat de Ukrinform. În plus, în cursul zilei, Forţele Aeriene Ucrainene au efectuat şase atacuri asupra zonelor de concentrare a personalului şi echipamentului militar rus.
Ruşii au lansat ieri 26 de raiduri aeriene şi 4 atacuri cu rachete: 2 rachete S-300 au lovit infrastructura civilă din Zaporizhzhia provocând pagube, precum şi morţi şi răniţi. De asemenea, forţele ruse au tras 2 rachete S-300 împotriva infrastructurii civile din Kostiantynivka, regiunea Doneţk şi au lansat 60 de atacuri împotriva poziţiilor şi infrastructurii civile ucrainene în oraşele Kupiansk (în Harkov) şi Drujkivka (în Doneţk).
Trupele ruse demolează gara centrală din Mariupol şi mai multe clădiri din jur, aproape distruse în timpul asediului brutal al oraşului de către Rusia, a declarat consilierul exilat al primăriei oraşului, Petro Andrişcenko, pe Telegram.
„Bombe aeriene ghidate tocmai au lovit satul Novoberyslav din comuna Beryslav. Avioanele de luptă inamice au aruncat şi trei bombe asupra satului Kizomys din comuna Bilozerka”, a declarat guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, pe Telegram.
Daria Herasymchuk, consilier prezidenţial ucrainean pentru drepturile copiilor, a declarat că, după ce s-au întors în Ucraina din Rusia, copiii se plâng de bătăi şi alte pedepse pentru că au refuzat să cânte imnul rusesc şi că au menţionat că sunt ucraineni.
Preşedintele ucrainean Voldomir Zelenski a transmis un mesaj în care reclamă faptul că Rusia dovedeşte încă o dată de ce merită eticheta de stat terorist: atacul cu rachete în Duminica Floriilor din oraşul Zaporojie face două victime, dintre care una era o fetiţă de numai 10 ani