La sfârşitul lunii septembrie expiră mandatul, deja prelungit cu un an, al actualului secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg. Deja a început dezbaterea asupra cine ar trebui să-i urmeze în fruntea Alianţei care riscă să intre în orice moment în război cu Rusia nesăbuitului Putin.
Recenta intrare a Finlandei şi cea viitoare a Suediei semnalează o capacitate de atracţie recâştigată a Pactului, care în ultimii ani slăbise, până la punctul de a-l face pe preşedintele francez Emanuel Macron să spună că NATO se află într-o „stare de moarte cerebrală”.
Dar schimbarea a dat şi o nouă greutate politică şi o mare vizibilitate mediatică funcţiei de secretar general, care a devenit mai contestată decât în trecut şi subiectul unor negocieri mult mai delicate între ţările membre.
Sursele presei internaţionale susţin că există trei femei favorite să-i ia locul nordicului, numele lor nefiind publicate, deocamdată.
La un moment dat, s-a zvonit că pe listă ar fi şi numele lui Klaus Iohannis. De asemenea, Boris Johnson s-a arătat dispus să preia frâiele organizaţiei.