Preşedintele ceh Petr Pavel, fost general al NATO, a declarat în interviul acordat publicaţiei The Guardian că a avertizat conducerea Ucrainei împotriva unei contraofensive pripite.
El a adăugat că, în timp ce comandanţii militari ucraineni de top „au încă sentimentul că nu au totul pentru a începe cu succes o operaţiune”, o contraofensivă prost planificată s-ar putea transforma într-un dezastru.
„Pentru că ar putea fi o tentaţie de a-i împinge, pentru unii, să demonstreze nişte rezultate”, a spus Pavel. „Va fi extrem de dăunător pentru Ucraina dacă această contraofensivă va eşua, pentru că nu vor mai avea o altă şansă, cel puţin nu în acest an”.
Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, cunoscută sub numele de Frontex, şi-a suspendat temporar misiunea de patrulare deasupra Mării Negre în urma incidentului cu avionul de vânătoare rusesc, a declarat purtătoarea de cuvânt a Poliţiei de Frontieră poloneze, Anna Michalska, pentru agenţia de presă poloneză IAR.
„Zborurile au fost suspendate, dar echipajul rămâne în România”, a raportat Michalska.
Avionul polonez L410 Turbolet a fost interceptat în timpul misiunii sale de patrulare de rutină de către un avion de vânătoare rus Suhoi Su-35 la aproximativ 60 de kilometri est de spaţiul aerian al României pe 5 mai.
Avionul rusesc s-a apropiat periculos de mult de avionul polonez, la o distanţă de cinci metri. Acest lucru a provocat turbulenţe, iar echipajul a pierdut pentru scurt timp controlul aeronavei.
Ucraina se aşteaptă ca armata rusă să intre în panică atunci când va începe contraofensiva, a declarat ministrul adjunct al apărării, Volodimir Havrilov, pentru ziarul britanic The Independent într-un articol publicat pe 7 mai.
Havrilov a luat în calcul posibilitatea ca evenimentele din această lună sau din următoarea să ducă la o prăbuşire rapidă a strategiei militare, a armatei sau a economiei Rusiei
Oficialul a declarat că apărarea Ucrainei de la Bahmut a fost un „moment cheie” în pregătirile pentru contraofensivă şi a anunţat o catastrofă militară pentru Rusia.
Cu toate acestea, Havrilov făcuse predicţii prea optimiste şi în noiembrie, când a spus că trupele ucrainene ar putea intra în Crimeea în decembrie şi că războiul se va încheia până în primăvara anului 2023.
Turcia a refuzat sugestia SUA de a oferi Ucrainei sistemul avansat de apărare antiaeriană S-400 pe care aceasta l-a cumpărat din Rusia, a anunţat agenţia de presă turcă Lodos Haber.
Ministrul apărării Mevlüt Çavuşoğlu a susţinut că oferta SUA priveşte în mod direct suveranitatea Turciei.
Statele Unite au încercat să convingă ţările care operează rachete ruseşti precum S-300 şi S-400 să ia în considerare posibilitatea de a oferi unele Ucrainei.
S-400 a fost dezvoltat în Rusia post-sovietică şi este o versiune mai avansată şi mai capabilă a S-300, pe care Ucraina o operează.
Ucrainenii cu paşapoarte ruseşti sunt evacuaţi dintr-un oraş din apropierea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, a anunţat armata ucraineană.
Statul său major a precizat că aceştia sunt duşi în oraşul portuar Berdiansk şi în oraşul Primorsk, ambele situate pe coasta Mării Azov.
Acest lucru vine după ce şeful organismului de supraveghere a energiei nucleare al ONU a avertizat asupra ameninţării unui „accident nuclear grav” la centrală, în timp ce Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc de bombardamente în apropierea centralei.
„Primii care vor fi evacuaţi sunt cei care au acceptat cetăţenia rusă în primele luni ale ocupaţiei”, a declarat Ucraina.
Forţele de securitate ruse spun că au dejucat un atac cu drone asupra unui aerodrom militar din centrul Rusiei.
Acestea l-au reţinut pe pilotul avionului uşor şi pe membrii unui „grup de sabotaj” în regiunea Tula, a declarat FSB.
Ucraina a încercat să distrugă un avion de detectare radar aflat la 700 de kilometri de graniţă, pe aerodromul Severnyy din regiunea Ivanovo, se arată în comunicatul său.
Kievul a negat că ar fi implicat în atacuri în interiorul Rusiei, punându-le pe seama unor operaţiuni cu steag false orchestrate de Moscova sau de grupuri antiguvernamentale.
Apărarea aeriană a Rusiei a detectat şi distrus 22 de drone ucrainene deasupra Mării Negre în cursul nopţii, a declarat astăzi Ministerul Apărării al ţării.
Separat, Ministerul Apărării a declarat că forţele sale au câştigat mai mult teren în oraşul ucrainean Bahmut, revendicând două „blocuri” în părţile de nord-vest şi vest ale oraşului.
Raportul vine după ce un oficial instalat de Rusia a declarat anterior că Ucraina a lansat drone asupra Crimeei în timpul nopţii, fără a oferi detalii.
Forţele ruse au tras peste 30 de obuze asupra oraşului Nikopol, situat în regiunea central-estică ucraineană Dnipropetrovsk, la începutul zilei de 7 mai, ucigând o femeie în vârstă şi rănind trei persoane, a declarat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Serhiy Lysak, pe Telegram.
Ucraina a lansat peste 10 drone în cursul nopţii asupra peninsulei Crimeea, inclusiv trei asupra portului Sevastopol, a declarat duminică dimineaţa devreme un oficial instalat de Rusia, adăugând că sistemele de apărare aeriană au respins toate atacurile asupra Sevastopolului.
Rusia a adăugat patru transportoare de rachete de croazieră Kalibr în Marea Neagră, ridicând numărul total de Kalibr la 32, a anunţat Comandamentul de Sud al Ucrainei într-o postare pe Facebook.
În comparaţie cu alte rachete de croazieră şi balistice, Kalibr au fost printre principalele arme pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca infrastructura civilă a Ucrainei.
Armata ucraineană a mai transmis că ameninţarea atacurilor cu rachete rămâne „cât se poate de mare” şi să nu ignore sirenele de raid aerian atunci când acestea sunt activate în întreaga ţară.
„Prigojin nu mai primeşte finanţare de la buget, nu primeşte resurse prin intermediul Ministerului Apărării”, a declarat Podoliak.
Potrivit acestuia, în Rusia se formează acum multe „clanuri mici”, iar toate aceste clanuri fac parte din clanul lui Putin. Comportamentul recent al lui Prigojin arată fisuri în rândul acestor clanuri, a spus Podoliak, informează The Kyiv Independent.
Pe 5 mai, Prigojin a înregistrat o adresă plină de insulte către ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, ameninţând că îşi va retrage trupele pe 10 mai din cauza lipsei de muniţie.
Prigojin a declarat sâmbătă că forţele lui Ramzan Kadîrov vor înlocui mercenarii Wagner în Bahmut.
Bătălia de la Bahmut este cea mai lungă din război, întrucât se desfăşoară din iunie anul trecut. Trupele ruse au obţinut doar câştiguri graduale în zonă, înregistrând pierderi însemnate.
Forţele ucrainene controlează în continuare blocurile vestice ale oraşului.
Ucraina se pregăteşte să interzică importurile din Republica Moldova, ca răspuns la o potenţială interdicţie a administraţiei de la Chişinău asupra cerealelor ucrainene.
„Am informat Chişinăul că orice restricţie din partea Republicii Moldova va fi considerată un pas extrem de neprietenos şi va atrage după sine o interdicţie imediată a tuturor importurilor din Moldova”, a declarat ministrul adjunct al Dezvoltării Economice, Comerţului şi Agriculturii, Taras Kachka, potrivit The Kyiv Independent.
Guvernul Republicii Moldova intenţionează să se alăture interdicţiei impuse de UE timp de o lună asupra unor cereale ucrainene, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestora, a declarat ministrul agriculturii, Vladimir Bolea, după ce s-a întâlnit cu omologul său ucrainean Mykola Solskyi pe 6 mai.