Summitul G7 | Germania şi Japonia spun că trebuie regândită relaţia cu Sudul Global şi cer reformarea Consiliului de Securitate al ONU

Îndreptarea către aşa-numitul „Sud Global”, termen ce face referire la unele ţări cu venituri mici şi medii, inclusiv India, a fost un punct central al summitului din acest an al Grupului celor şapte naţiuni puternic industrializate (G7) de la Hiroshima.

Interesul nu este doar altruist. Democraţiile bogate ale lumii privesc cu suspiciune la amprenta puternică a Chinei în ţările în curs de dezvoltare şi sunt îngrijorate de influenţa sa asupra lanţurilor de aprovizionare şi a mineralelor esenţiale. Unele dintre împrumuturile acordate de China au lăsat ţările în curs de dezvoltare „prinse în datorii”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen.

Japonia şi Germania fac de ani de zile presiuni pentru o reformă a Consiliului de Securitate

Împreună cu Brazilia şi India, aceste ţări au făcut presiuni pentru a obţine locuri permanente. Acest efort a primit un nou impuls la G7, când premierul Japoniei, Fumio Kishida, şi preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, s-au întâlnit în marja summitului şi au convenit să lucreze pentru reforma Consiliului în calitate de membri nepermanenţi.

Ministrul Mediului, despre modificările în programul Rabla: Propun eliminarea categoriei diesel

19:10

Victor Negrescu: România este şi trebuie să rămână un pilon puternic în NATO şi UE

18:56

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat că organizaţiile internaţionale trebuie să se schimbe, aşa cum s-a schimbat lumea.

„Orice ordine internaţională funcţională trebuie să reflecte caracterul multipolar al lumii”, a declarat el luni, la Berlin. „Lumea uni- sau bipolară de ieri poate că a fost mai uşor de modelat, cel puţin pentru cei puternici”, a adăugat el. „Dar nu mai este lumea în care trăim”.

Statele G7 luptă să rămână relevante

Iniţiativa vine în contextul în care Japonia şi alţi membri ai G7 încearcă să implice Sudul Global, în timp ce naţiunile G7 se luptă să rămână relevante pe fondul creşterii influenţei chineze în ţările în curs de dezvoltare.

De asemenea, influenţa economică a G7 s-a redus. Economiile G7 reprezintă 29,9% din PIB-ul global în 2023, în scădere de la 50,7% în 1980, potrivit Fondului Monetar Internaţional.

Kishida din Japonia a declarat că rolul ţării sale este de a reduce decalajul dintre G7 şi Sudul global în domenii precum energia şi securitatea alimentară.