Proiectul, numit Tallwood, este cea mai înaltă clădire la scară largă construită vreodată şi testată pe un simulator de cutremur.
Simulatorul a reprodus mişcările seismice ale cutremurului Northridge din 1994 şi ale cutremurului Chi Chi din 1999. Clădirea a trecut testele, dovedindu-şi rezistenţa.
Clădirile din lemn devin din ce în ce mai populare, ca alternativă ecologică şi rapidă la structurile tradiţionale din beton şi oţel. Cu toate acestea, performanţa seismică a acestor clădiri necesită studii suplimentare.
Pentru a face faţă acestei provocări, o echipă condusă de profesorul Shiling Pei, de la Şcoala de Mine din Colorado, a proiectat un sistem inovator de pereţi laterali din lemn balansaţi, potrivit pentru zonele cu risc seismic ridicat.
Acest sistem urmăreşte să asigure rezistenţa clădirii, reducând daunele în timpul cutremurelor aşteptate şi facilitând reparaţiile după evenimente seismice mai rare.
Pereţii batanţi sunt compuşi din panouri de lemn ancorate la sol cu cabluri sau bare de oţel care generează forţe de tracţiune. În timpul unui cutremur, panourile se balansează pentru a reduce impactul şocului, în timp ce barele de oţel readuc clădirea în poziţia sa verticală după cutremur.
Cu toate acestea, această mişcare seismică poate pune presiune asupra componentelor nestructurale ale clădirii, cum ar fi faţadele exterioare, pereţii interiori şi scările.
Potrivit profesorului Keri Ryan de la Universitatea din Nevada, Reno, designul rezistent trebuie să ia în considerare atât sistemele structurale, cât şi cele nestructurale ale clădirii, deoarece ambele joacă roluri cruciale în funcţionalitate şi rezistenţă după un cutremur.