„Nicio cauză nu poate justifica actele deosebit de numeroase şi violente la care a apelat şi pe care le-a provocat această grupare”, a declarat ministrul de interne Gérald Darmanin. Cu o zi înainte, poliţia franceză a arestat 18 membri ai grupării Les Soulèvements de la Terre (Răscoalele Pământului) în întreaga ţară.
Grupul, care nu are o structură de conducere clară, a promis că va lupta împotriva deciziei în instanţă. A fost înfiinţat în 2021 şi numără peste 115.000 de susţinători, dintre care unii întreprind acţiuni radicale pentru a sensibiliza populaţia cu privire la schimbările climatice şi la protecţia mediului, vizând proiecte precum rezervoare, autostrăzi şi agricultura industrială, informează POLITICO.
La sfârşitul săptămânii trecute, a încercat să blocheze construcţia tunelului feroviar Lyon-Torino, cu zeci de poliţişti răniţi în urma ciocnirilor. Tot în luna iunie, grupul a manifestat împotriva minelor de nisip; în mai, împotriva unei porţiuni de autostradă în apropiere de Rouen, care ar distruge o pădure; în aprilie, împotriva unei noi autostrăzi între Castres şi Toulouse, în sudul ţării, care ar afecta terenurile agricole. Alte acţiuni de acest gen sunt planificate pentru această vară.
Cel mai mediatizat protest a fost cel împotriva unui baraj din Sainte-Soline, în vestul Franţei, în martie, care a dus la ciocniri violente cu poliţia, soldate cu sute de răniţi şi două persoane în comă. Ministerul de Interne a acuzat la vremea respectivă mişcarea de „incitare şi participare la sabotaj şi distrugere materială”. Darmanin i-a numit pe activişti „eco-terorişti” şi a ameninţat că va desfiinţa grupul.
Les Soulèvements de la Terre face parte dintr-o radicalizare mai amplă a unor militanţi pentru climă frustraţi de ritmul lent al acţiunilor împotriva schimbărilor climatice. Grupuri precum Extinction Rebellion au blocat traficul, în timp ce alţi activişti au stropit cu supă sau vopsea operele de artă sau au întreprins acţiuni precum dezumflarea anvelopelor maşinilor.
Desfiinţarea Les Soulèvements de la Terre s-a dovedit a fi dificilă, deoarece mişcarea nu este înregistrată oficial ca asociaţie sau ONG şi, ca atare, nu are o existenţă legală. Cu toate acestea, mişcarea a emis o declaraţie în care a numit această acţiune „motivată politic” şi „o încercare inacceptabilă de a pune botniţă libertăţii de exprimare”.
Politicienii verzi şi de stânga au denunţat decizia guvernului. Europarlamentarul francez al Verzilor, Marie Toussaint, a numit-o „o absurditate democratică”.
„În mijlocul unei crize ecologice, guvernul a ales să-i criminalizeze pe cei care luptă pentru viaţa pe Pământ”, a spus ea, dar „clima este cea care trebuie salvată, nu revolta împotriva ei!”.
Guvernul francez a scos în afara legii 33 de asociaţii de când preşedintele Emmanuel Macron a venit la putere în 2017, dar este o premieră când vine vorba de activismul climatic. Până acum, guvernul a vizat grupările de extremă dreapta şi naţionaliste, precum şi mişcările islamiste.