Fostul vicepreşedinte al Statelor Unite, Mike Pence, s-a întâlnit joi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o călătorie surpriză la Kiev, fiind primul candidat republican la preşedinţie ce face o astfel de vizită de la începutul invaziei ruse.
Călătoria are loc în contextul în care Ucraina se află în mijlocul unei contraofensive cruciale împotriva forţelor ruse, în timp ce Moscova continuă să gestioneze consecinţele rebeliunii Grupului Wagner.
Ucraina face presiuni pentru a primi o invitaţie de a începe procesul de aderare la NATO la summitul alianţei militare occidentale de luna viitoare.
Un consilier prezidenţial a declarat acum că Volodimir Zelenski nu va participa dacă liderii nu vor da dovadă de „curaj” şi nu vor da un semnal clar că procesul poate începe.
Kievul a recunoscut că nu poate adera la NATO în timp ce războiul continuă, dar doreşte să înceapă procesul.
„Această cerere se află acum pe mesele liderilor aliaţilor din NATO”, a declarat consilierul diplomatic Ihot Zhovka.
„Summitul de la Vilnius ar fi un început foarte bun pentru a răspunde la această cerere. Şi prin răspuns, ne referim la invitaţia de aderare, care este doar prima etapă”.
Atacul a avut loc în momentul în care rezidenţii au mers la centrul respectiv pentru a primi ajutor umanitar, a declarat Prokudin, citat de Kyiv Independent.
Potrivit Procuraturii Generale, depozite şi alte facilităţi de infrastructură civilă au fost avariate în timpul atacului.
La începutul aceleiaşi zile, forţele ruseşti au lovit aşezarea Bilozerka din regiunea Herson. O femeie în vârstă de 71 de ani a fost ucisă, alte două persoane au fost rănite şi cel puţin 12 clădiri rezidenţiale au fost avariate.
Oficiali americani şi europeni au declarat pentru Wall Street Journal că America este aproape de a aproba un sistem de rachete cu rază lungă de acţiune pentru Ucraina.
Kievul a cerut în mod repetat rachete cu rază lungă de acţiune pentru a ajuta la recucerirea teritoriilor ocupate şi pentru a se apăra împotriva Rusiei.
Ţările occidentale au ezitat să furnizeze armele, unii temându-se că acestea ar putea fi folosite pentru a ataca teritoriul rusesc.
Moscova a criticat Occidentul pentru că a furnizat arme Ucrainei şi a avertizat că, în acest fel, devine efectiv parte la conflict.
Luna trecută, Marea Britanie a devenit prima ţară care a furnizat Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune.
De asemenea, Franţa a declarat că va oferi Ucrainei rachete cu o rază de acţiune care să-i permită să desfăşoare contraofensiva.
Rusia a respins ideea de a organiza discuţii de pace în Elveţia, susţinând că „din păcate, şi-a pierdut statutul de stat neutru”.
Timp de decenii, Elveţia s-a poziţionat ca stat neutru în toate conflictele, dar s-a alăturat altor naţiuni occidentale în aplicarea de sancţiuni Rusiei de la izbucnirea războiului.
La începutul acestei luni, Volodimir Zelenski a sugerat că această ţară ar putea fi folosită ca mediator.
Vorbind pentru ziarul Le Temps, Serghei Garmonin, ambasadorul Rusiei în Elveţia, a declarat că Rusia nu ar accepta ca Elveţia să găzduiască un astfel de summit.
„Nu s-a întâmplat nimic” cu generalul Serghei Surovikin, a declarat joi fiica sa, după ce au apărut informaţii despre reţinerea acestuia.
Surovikin nu mai fusese văzut în public de sâmbătă. Financial Times, citând trei surse, a relatat că generalul dispărut a fost reţinut.
Fiica lui Surovikin, Veronika, a declarat pentru Baza că „nu i s-a întâmplat nimic lui Surovikin”, că nimeni nu l-a arestat şi că acum „toată lumea este la locul de muncă”.
Parteneriatul strategic dintre NATO şi UE „este extrem de important acum, când ne confruntăm cu flagelul războiului în Europa, în Ucraina”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltemberg, a spus acest lucru când a sosit la Consiliul UE împreună cu preşedintele Consiliului UE, Charles Michel. „Sprijinul fără precedent al NATO pentru Ucraina arată că forţele noastre se completează reciproc”, a adăugat Stoltenberg.
Nu există condiţii pentru a rezolva situaţia din Ucraina prin mijloace politice şi diplomatice şi, prin urmare, Rusia îşi va continua „operaţiunea militară specială”. Acest lucru a declarat azi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia Tass.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu ştie unde se află şeful lui Wagner, Prigojin, în timp ce, întrebat despre posibila arestare a generalului Serghei Surovikin, a invitat jurnaliştii să contacteze Ministerul Apărării, transmit agenţiile ruse.
Generalul Andriy Yudin, adjunctul lui Serghei Surovikin, a fost „eliberat din rândurile” armatei ruse. Acest lucru a fost scris într-un tweet de fostul director al Moscow Echo, Alexei Venediktov. Surovikin nu a mai apărut în public de sâmbătă: fost şef al operaţiunilor militare din Ucraina, generalul ar fi ştiut dinainte planurile de revoltă ale grupului Wagner, potrivit New York Times. Şi conform Moscow Times, Surovikin ar fi fost arestat tocmai în raport cu poziţia sa faţă de revolta promovată de Prigojin.
Generalul rus Serghei Surovikin, arestat ieri, nu a mai fost văzut în public de sâmbătă trecută, ziua încercării de revoltă a grupului Wagner, consemnează The Guardian. Moscova încă nu a comentat arestarea, despre care Moscow Times a scris pentru prima dată, citând două surse ruse ale Apărării. Dar, potrivit New York Times, Surovikin, care fusese la conducerea trupelor ruse în Ucraina, era la curent cu planurile liderului lui Wagner, Evgheni Prigojin.
Forţele ucrainene „fac progrese” în sudul şi estul ţării: au avansat 1,3 km în direcţia Berdyansk (Zaporojie), 1,2 km în direcţia Klishchiivka (Doneţk) şi 1,5 km în direcţia Kurdyumivka (Doneţk). Despre ele, adjunctul ministrului apărării al Ucrainei, Anna Malyar, scrie pe Telegram.
Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene, care se vor întâlni astăzi la Bruxelles, vor aborda în detaliu „dilema” utilizării activelor ruseşti îngheţate în ţările europene. Pe de o parte, cei care fac presiuni, în special balticii, pentru acţiuni imediate pentru a putea profita de miliardele ruseşti îngheţate în prezent pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei. Pe de altă parte, Olanda – dar nu numai – insistă asupra necesităţii de a acţiona în deplină legalitate „pentru că altfel am fi ca ruşii”.
Comitetul de Investigaţii al Rusiei a deschis dosare penale împotriva a 160 de mercenari străini care au luat parte la ostilităţile care luptă în rândurile ucrainenilor, scrie Tass, citând comisia de investigaţie. „Ca urmare a interacţiunii cu Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse şi alte servicii operaţionale, au fost strânse dovezi ale participării mercenarilor din Georgia, SUA, Letonia, Suedia şi alte state. În prezent, 160 de străini din 33 de ţări sunt urmăriţi penal”, se arată în raportul comisiei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că nu are îndoieli cu privire la sprijinul întregii ţări pentru deciziile sale privind tentativa de rebeliune din 24 iunie. „Nu mă îndoiam care va fi reacţia în Daghestan şi în toată ţara”, a spus Putin în timpul întâlnirii cu preşedintele Daghestanului, Serghei Melikov, răspunzând la aprecierile şefului regiunii că întreaga populaţie a Daghestanului a susţinut deciziile preşedintelui Federaţiei Ruse.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citând „un grup independent de monitorizare din Belarus numit „Proiectul Hayun”, susţine că avionului fondatorului grupului Wagner ar fi părăsit aeroportul Machulishchy, din Belarus, ca să se îndrepte mai întâi spre Moscova şi imediat după aceea spre Sankt Petersburg. Prigojin a încercat iniţial să ia contact cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce coloana Wagner se îndrepta spre nord de Rostov, dar Putin a refuzat să vorbească cu el. Reţelele de socializare pro-ruse au susţinut că Prigojin s-a întors în Rusia pentru a negocia cu oficialii ruşi. ISW nu poate confirma dacă Prigojin a zburat într-adevăr în Rusia, dar este probabil să se întoarcă pentru a afla detaliile acordului intermediat de Lukaşenko.
Un program de vizite de schimb între preşedinţii rus şi kazah va fi elaborat pe canale diplomatice şi continuă contactele bilaterale la cel mai înalt nivel. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus acest lucru când a comentat rapoartele de presă din Kazahstan că Vladimir Putin şi omologul său kazah Kassym-Jomart Tokayev au convenit asupra unor vizite reciproce în timpul recentului lor apel telefonic şi că vizita preşedintelui rus în Kazahstan va avea loc în toamnă. „Contactele sunt în curs de desfăşurare. De asemenea, vor continua la cel mai înalt nivel. Programul de schimb de vizite între preşedinţi va fi elaborat pe canale diplomatice”, a spus Peskov.
Ambasadorul Rusiei în Australia a calificat unele acţiuni comise la Canberra împotriva construcţiei unei noi ambasade „răzbunare” după ce un oposum mort a fost aruncat peste gardul actualei clădiri. The Guardian o raportează. Într-un interviu acordat cotidianului Canberra Times, Aleksey Pavlovski a acuzat un protestatar pro-ucrainean de gest, argumentând că guvernul australian a fost, de asemenea, implicat într-un „teatru al absurdului”, opunându-se mutarii pe noul site. Cele mai recente afirmaţii vin pe fondul unei dispute diplomatice în curs de desfăşurare cu privire la decizia guvernului federal de a revoca închirierea Rusiei a unui teren în suburbia Canberra Yarralumla pentru o nouă clădire a ambasadei.
„Am repetat deja că nu are sens să luăm iniţiative care să nu ducă la încheierea războiului în condiţii echitabile, ci mai degrabă să îngheţe conflictul. Acest lucru ar duce la reluarea războiului în viitor. De aceea susţinem doar paşii celor care nu depăşesc formula de pace a lui Zelenski. Ucraina nu trebuie să fie convinsă să pună capăt războiului, nu noi l-am început, cheile sunt la Kremlin şi de acolo trebuie să înceapă medierea: ruşii trebuie să părăsească ţinuturile ocupate. Consider că Vaticanul poate coordona monitorizarea condiţiilor de detenţie şi returnare a prizonierilor ucraineni şi a copiilor deportaţi în Rusia”, a spus Mikhail Podoliak, unul dintre cei mai cunoscuţi consilieri ai preşedintelui Zelenski.
Armata rusă a lansat ieri atacuri asupra a patru comunităţi de graniţă din regiunea Sumi. Acest lucru a fost raportat de administraţia militară a regiunii Sumi pe Telegram, conform celor raportate de Kyiv Independent. Se pare că au avut loc 36 de explozii în cele patru comunităţi, rezultate din atacuri cu mortar, bombardamente de artilerie şi mine.
Bilanţul atacurilor ruseşti care au distrus un restaurant din oraşul ucrainean Kramatorsk a crescut la doisprezece morţi şi şaizeci de răniţi în această dimineaţă. În acest mare oraş din estul ţării aflat sub control ucrainean, unde atacurile ruseşti au lovit şi case, un oficiu poştal şi alte clădiri, în această dimineaţă, „serviciile de salvare au ridicat un alt cadavru”, ridicând la „douăsprezece” numărul morţilor, potrivit Ministrul de Interne al Ucrainei, Igor Klymenko. În ceea ce priveşte răniţii, cifrele diferă, Klimenko vorbeşte de 65, serviciile de urgenţă 60. Potrivit ultimei surse, trei copii se numără printre cei doisprezece morţi şi unul a fost rănit. Unsprezece persoane au fost salvate, potrivit salvatorilor.
Preşedintele ucrainean Zelenski a anunţat că bărbatul care a „coordonat” atacul rusesc cu rachete de la Kramatorsk a fost arestat. „Astăzi, oamenii Serviciului de Securitate al Ucrainei, împreună cu agenţii speciali ai poliţiei, au arestat persoana care a coordonat acest atac terorist. Oricine îi ajută pe teroriştii ruşi să distrugă vieţi merită pedeapsa maximă”, a spus el, într-un mesaj pe reţelele de socializare.
Potrivit ultimei evaluări oficiale a Kievului, 11 persoane au murit în atacul care a lovit centrul oraşului, inclusiv 4 copii. Ar fi răniţi peste 60. Ne vom continua munca de întărire a sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei şi a complicilor ei – a adăugat Zelenski – trebuie să simtă că preţul terorii lor doar va creşte. Şi vom continua munca noastră legală, astfel încât instrumentele internaţionale să pedepsească toţi teroriştii ruşi şi statul agresor însuşi”.
„Luptătorii Wagner sunt prezenţi pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei. Ei sunt şi au fost prezenţi în regiunea Lugansk. Acesta este adevărul”, a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă comune cu preşedinţii Poloniei şi Lituaniei, miercuri, la Kiev, adăugând că „mulţi dintre ei au fost eliminaţi de forţele noastre de apărare. peste 20.000”.
Zelenski crede că nici mercenarii Wagner care se află pe teritoriul Belarusului nu reprezintă o ameninţare, deoarece „trupele lor nu ar fi numeroase”.
Zelenski a declarat că, potrivit rapoartelor comandanţilor săi, situaţia din nordul Ucrainei „nu s-a schimbat şi este sub control, indiferent de prezenţa mercenarilor Wagner în Belarus”.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că „nu s-a îndoit” de sprijinul cetăţenilor ruşi în timpul rebeliunii Wagner din weekend, potrivit unui comunicat de la Kremlin.
„Nu există nicio persoană din Daghestan care să nu susţină deciziile conducerii Federaţiei Ruse, care au fost adoptate la 24 iunie anul acesta”, a declarat preşedintele Daghestanului, Serghei Melikov, la o întâlnire de lucru cu Putin.
„Nu am avut nicio îndoială cu privire la reacţiile din Daghestan şi din întreaga ţară”, a răspuns Putin.
Putin a vizitat miercuri regiunea Daghestan şi a fost întâmpinat de susţinători entuziasmaţi pe străzile din oraşul Derbent, potrivit unei înregistrări video postate de Kremlin.
Guvernul Lituaniei a aprobat o interdicţie temporară privind transportul terestru de bunuri cu dublă utilizare care ar putea ajunge în Rusia sau Belarus şi ar putea fi folosite în războiul împotriva Ucrainei.
Măsura a fost iniţiată de Ministerul Economiei şi Inovării şi include 57 de tipuri de bunuri, în principal componente microelectronice şi semiconductori.
„Avem date… că aceste bunuri, care se deplasează din Europa de Vest către ţările din Asia Centrală, pot fi folosite pe câmpul de luptă din Ucraina”, a declarat ministrul Economiei şi Inovării, Aušrinė Armonaitė.
„Nu vrem să permitem ca teritoriul nostru să fie folosit în acest scop şi de aceea introducem astfel de restricţii.”
Ministrul a adăugat că unele mărfuri care sunt declarate ca fiind destinate Asiei Centrale nu ajung niciodată acolo.
Vilniusul a informat Comisia Europeană cu privire la această decizie, subliniind că o soluţie la nivel european ar fi mai eficientă, deoarece ar asigura că astfel de mărfuri nu trec prin Letonia, Finlanda şi Norvegia.
Belarus a început să blocheze accesul la mai multe site-uri de ştiri ucrainene pentru că ar l-ar fi „discreditat pe preşedintele Republicii Belarus”, a anunţat miercuri Parchetul General din Belarus.
Potrivit autorităţilor bieloruse, site-urile în cauză au postat conţinut presupus „fals” şi „extremist”, care ar fi sugerat cetăţenilor bieloruşi să se opună autorităţii statului.
Belarus este cel mai important aliat în războiul Rusiei, după ce a facilitat deplasarea de trupe şi echipamente ruseşti din Rusia în Ucraina. De asemenea, a servit drept rampă de lansare pentru atacurile ruseşti asupra Ucrainei.
În Belarus, „insultarea” preşedintelui se pedepseşte cu închisoarea.