Serghei Şoigu a acuzat Statele Unite că, sub pretextul oferirii de asistenţă militară Ucrainei, „epuizează armamentul partenerilor din întreaga lume”, limitându-le astfel suveranitatea în materie de securitate.
„Un exemplu este Europa, unde politica apărării este subordonată complet intereselor Washingtonului”, a afirmat Serghei Şoigu, citat de agenţia de presă italiană Adnkronos.
Anterior, cu ocazia Conferinţei pentru Securitate Internaţională de la Moscova, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a denunţat marţi, pe fondul criticilor privind invazia rusă în Ucraina, „aventurile geopolitice neocoloniale” ale statelor occidentale, pledând pentru un sistem mondial multipolar, în care naţiunile să îşi protejeze interesele. La eveniment participă aproximativ 800 de oficiali militari din 76 de naţiuni, inclusiv ministrul Apărării din China, Li Shangfu.
Statele din cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene acordă asistenţă militară masivă Ucrainei pentru respingerea invaziei militare ruse. Rusia este vizată de sancţiuni masive impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană, NATO şi Grupul G7 ca reacţie la invazia militară rusă în Ucraina. Kievul şi organizaţii internaţionale acuză Rusia de crime de război şi încălcări grave ale dreptului internaţional.
Franţa şi Germania au pledat, în ultimii ani, pentru consolidarea autonomiei strategice şi apărării Uniunii Europene, dar Washingtonul a insistat să fie menţinute structurile euro-atlantice. În aprilie, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a reiterat poziţia privind autonomia strategică a Uniunii Europene, argumentând că, în relaţia cu Statele Unite, parteneriatul „nu înseamnă a fi vasal”. Macron a pledat pentru consolidarea „autonomiei strategice” a Uniunii Europene, cerând „intensificarea industriei apărării” europene şi „accelerarea luptei în domeniile nuclear şi al energiilor regenerabile”.
În mai 2022, Consiliul European a anunţat că Uniunea Europeană va intensifica programele de apărare şi securitate şi va continua cooperarea strânsă cu Alianţa Nord-Atlantică, deşi mizează pe „autonomie decizională”.