Trei zboruri comerciale ruseşti au primit permisiunea specială pentru a intra, pentru scurt timp, în spaţiul aerian al Finlandei şi al Estoniei, pentru a evita să fie prinse de furtunile care se desfăşoară în zonă, au anunţat surse din cadrul autorităţii ruse de aviaţie Rosaviatsia, care le-a mulţumit celor două ţări vecine pentru cooperare. Uniunea Europeană şi-a închis spaţiul aerian zborurilor ruseşti, ca parte a sancţiunilor împotriva Moscovei, după începerea războiului din Ucraina, în urmă cu un an şi jumătate. Cele trei avioane care au primit permisiunea să intre în spaţiul european – de la companiile Rossiya, Ural Airlines şi Nordwind – zburau către sau dinspre Kaliningrad, exclava rusă dintre Polonia şi Lituania.
Belarus „nu a contribuit la declanşarea războiului din Ucraina”, a declarat preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, într-un interviu acordat jurnalistei ucrainene Diana Pancenko.
Forţele armate ucrainene ar fi bombardat Zabrama, un sat rusesc din districtul Klimovskij, regiunea Briansk, care se învecinează cu Ucraina. Nu au fost victime. Guvernatorul Alexander Bogomaz scrie pe Telegram. „În urma bombardamentului, o casă de locuit şi o anexă au luat foc. Toate serviciile operaţionale şi de urgenţă lucrează la faţa locului”, a precizat el.
„Conflictul din Ucraina ar fi putut fi evitat şi cu atât mai mult poate fi oprit acum”. Acest lucru a declarat preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţiile ruse.
Forţele ucrainene au făcut progrese în contraofensiva de pe frontul de sud-est, spre oraşul Mariupol, odată cu recucerirea recentă a satului Urozaine, asta şi datorită utilizării controversatelor bombe cu dispersie, trimise de SUA. Acest lucru a fost raportat de CNN, care a cerut experţilor militari să vadă imaginile bătăliei din jurul Urozaine.
Nu există doar Rusia în Africa, ci şi Ucraina încearcă să construiască alianţe pentru a consolida cooperarea cu continentul. Ministrul de externe Dmitro Kuleba salută discuţiile avute cu omologul său mauritanian. „Primul telefon istoric cu Mohamed Salem Merzoug”. Despre asta a scris pe X ministrul Kuleba, subliniind că acesta este primul contact între şefii diplomaţiei celor două ţări. „Am discutat modalităţi de a consolida legăturile bilaterale şi de a realiza potenţialul viitorului parteneriat dintre Ucraina şi Mauritania”.
La trei ani de la otrăvirea adversarului rus Alexiei Navalnîi, SUA au sancţionat patru agenţi ai serviciilor secrete ruse (FSB) conform legii Magniţki pentru implicarea lor în afacere. Aceştia sunt Alexei Alexandrov, Konstantin Kudriavtsev, Ivan Osipov şi Vladimir Panyaev. Acest lucru a fost anunţat de Departamentul de Stat al SUA.
Agenţia Naţională pentru Prevenirea Corupţiei din Ucraina a adăugat Alibaba Group Holding Limited pe lista sponsorilor internaţionali ai războiului. Presa din Kiev relatează acest lucru. Potrivit Ucrainei, compania chineză „nu numai că continuă să lucreze în Federaţia Rusă, ci îşi aprovizionează şi platformele pentru vânzarea mărfurilor pe bază de cupru exportate din teritoriile ocupate ale Ucrainei”. În plus, Alibaba ar recurge la „cenzurarea conţinutului ucrainean” pe platformele sale. „Toate aceste fapte indică faptul că compania susţine agresiunea rusă nu doar financiar, prin plata taxelor, ci şi ideologic”, se arată în comunicat.
O avertizare aeriană a fost declarată pe întreg teritoriul Ucrainei din cauza decolării unei rachete aero-balistice „Kinjal” din Rusia. Forţele armate de la Kiev anunţă acest lucru pe Telegram. Iniţial, alerta a afectat doar regiunea capitalei şi Harkov. „Pericol de rachete peste toată Ucraina”, se arată în mesaj.
Liderul nord-coreean Kim Jong-un şi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, au ajuns la un „cadru larg” de acorduri privind cooperarea militară în întâlnirea lor din iulie de la Phenian. Acest lucru a fost raportat de Yonhap, citându-l pe deputatul Yoo Sang-bum, după audierea parlamentară cu uşile închise a Serviciului Naţional de Informaţii (NIS). „Rusia pare să fi solicitat vânzarea de obuze şi rachete şi desfăşurarea unui exerciţiu militar comun, în timp ce nordul a solicitat probabil închirierea de arme de fabricaţie occidentală şi asistenţă tehnică, inclusiv reparaţii la echipamente vechi”, a spus el.
Guvernul suedez a anunţat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 314 milioane de dolari. După cum explică guvernul de la Stockholm pe site-ul său, muniţia şi piesele de schimb pentru vehiculele de luptă ale infanteriei CV90 şi tancurile Stridsvagn 122 vor fi livrate forţelor armate ucrainene. Suedia va transfera, de asemenea, echipamente şi camioane. Stockholm a transferat deja 1,57 miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei.
Guvernul german a actualizat astăzi lista sprijinului militar acordat Ucrainei. Noile livrări includ două lansatoare noi pentru rachetele Iris-T Sls. De asemenea, au trimis muniţii suplimentare, 10 radare de supraveghere la sol G012 şi mijloace tehnice suplimentare.
Depinde de Ucraina să decidă când sunt condiţiile potrivite pentru începerea negocierilor de pace. Acest lucru a fost declarat de şeful NATO, Jens Stoltenberg, vorbind la o conferinţă în oraşul norvegian Arendal. „Ucrainenii, şi numai ucrainenii, pot decide când sunt condiţiile potrivite pentru negocieri şi care pot decide la masa de negocieri care este o soluţie acceptabilă”, a subliniat Stoltenberg.
Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak îl atacă pe Twitter pe fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, acuzându-l că urmăreşte „o logică criminală” şi justifică războaiele agresive ale Rusiei. Postarea dură vine după un interviu cu Le Figaro, în care Sarkozy afirmă că „diplomaţia, discuţiile şi discuţiile” sunt singura cale de ieşire din criză, îşi exprimă îndoielile cu privire la viitoarea intrare a Ucrainei în UE şi subliniază că „avem nevoie” de Rusia şi Rusia „are nevoie de noi”.
„Ucrainenii vor fi cei care vor decide termenii păcii, rolul NATO este de a sprijini Ucraina până când aceasta va câştiga conflictul”, a afirmat secretarul general al Alianţei Atlantice, Jens Stoltenberg, adăugând că „în cadrul NATO vorbim despre cum să punem capăt conflictului din Ucraina şi calea de urmat pentru atingerea păcii”.
Batalionul Azov s-a întors pe front din Ucraina şi este deja angajat în lupte: a declarat astăzi şeful departamentului de planificare al Gărzii Naţionale, Mikola Urşalovic, potrivit postului de stat Suspilne. Soldaţii Azov, a precizat el, au început să efectueze misiuni de luptă în zona pădurii Serebryanske, regiunea Lugansk. Comandantii batalionului s-au intors in Ucraina de la Istanbul pe 8 iulie dupa ce au fost inchisi in Rusia si au petrecut 300 de zile in Turcia pe baza acordurilor de schimb de prizonieri cu Moscova.
Forţele armate ruse au dejucat un atac cu drone de la Kiev asupra Belgorod, o regiune care se învecinează cu Ucraina, a afirmat Ministerul Apărării din Moscova,citat de agenţia de presă RIA Novosti. Potrivit Interfax, armata rusă a doborât o dronă lansată de forţele ucrainene peste regiunea Belgorod de sud a Rusiei.
Compania de mercenari Wagner a arătat într-o înregistrare video fotografii „cu un grup distrus de forţe speciale ale Forţelor Armate ale Ucrainei, care a încercat să intre în Rusia. Filmările arată cadavrele militanţilor la graniţa din regiunea Bryansk”, scrie un canal de Telegram.
Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat două proiecte de lege care prelungesc legea marţială şi mobilizarea generală pentru încă 90 de zile.
Brigada Azov a Gărzii Naţionale a Ucrainei desfăşoară din nou operaţiuni militare pe front, a declarat colonelul Mykola Urshalovych în timpul unei conferinţe la Centrul Militar de Media din 17 august.
Ucraina ar putea primi avioane de luptă F-16 când piloţii ucraineni îşi vor finaliza pregătirea, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba, citat de Interfax-Ucraina pe 17 august.
Forţele ucrainene au înaintat cu succes la sud de satul recent eliberat Urozhaine, regiunea Doneţk, a informat pe 17 august Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Departamentul de Trezorerie al SUA a anunţat pe 16 august că a sancţionat trei entităţi care încercau să faciliteze aprovizionarea Coreei de Nord cu armament către Rusia.
Statul Major General al forţelor armate ucrainene a raportat în această dimineaţă că Rusia a pierdut 256.050 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei.
Acest număr include 480 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 4.329 de tancuri, 8.398 de vehicule blindate de luptă, 7.641 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 5.169 de sisteme de artilerie, 714 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 486 de sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 314 elicoptere, 4.272 de drone şi 18 ambarcaţiuni.
Atacul cu drone al Rusiei asupra Regiunii Odesa din noaptea de 16 spre 17 august a marcat a şaptea oară de când Rusia ţinteşte porturile ucrainene de când Moscova s-a retras din acordul cerelelor, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său de seară.
Artileria rusă a bombardat şapte localităţi din regiunea Sumy în noaptea 16 spre 17 august, trăgând peste 200 de cartuşe din diferite tipuri de arme, a raportat Administraţia Militară a Regiunii Sumi.
Un tribunal controlat de ruşi din regiunea ocupată Doneţk a condamnat trei soldaţi ucraineni la peste 20 de ani de închisoare, a informat Hromadske, citând procuratura militară rusă.
Guvernul elveţian a implementat un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei. Măsurile se aliniază cu cel de-al 11-lea pachet de sancţiuni al Uniunii Europene din 23 iunie.