Aceştia au vorbit după ce au adus un omagiu victimelor atacului de luni din capitala belgiană, unde se află instituţiile UE, şi au condamnat ceea ce au catalogat drept un atac terorist brutal.
Împuşcăturile au evidenţiat dificultăţile persistente ale UE în gestionarea azilului şi a migraţiei, inclusiv lacunele de securitate şi eşecurile în ceea ce priveşte returnarea persoanelor considerate că nu au dreptul de a rămâne în blocul celor 27 de naţiuni.
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat că zona Schengen cu frontiere deschise a Europei nu va supravieţui dacă frontierele externe ale UE nu vor fi mai bine protejate împotriva imigraţiei nedorite.
„Dacă nu suntem capabili să ne protejăm frontierele comune, nu vom putea menţine libera circulaţie în Europa”, a declarat el.
Premierul belgian Alexander De Croo a declarat că UE are nevoie, de asemenea, de un sistem mai eficient de returnare a imigranţilor neautorizaţi.
„Acesta este un aspect pe care trebuie să îl abordăm şi pe care îl putem face doar într-un mod coordonat”, a spus el.
Bărbatul în vârstă de 45 de ani a sosit pe insula italiană Lampedusa în 2011 şi a locuit apoi în Suedia înainte de a cere azil în Belgia. El a pierdut procesul în 2020 şi i s-a ordonat să părăsească ţara.
Conform legii, acesta ar fi avut la dispoziţie 30 de zile pentru a pleca în mod voluntar. Însă ordinul nu a fost niciodată emis, deşi bărbatul era cunoscut de poliţie. Televiziunea publică suedeză STV a citat o hotărâre judecătorească în care a relatat că atacatorul fusese încarcerat în Suedia pentru infracţiuni legate de droguri.