„Aderarea Ucrainei la UE este o decizie greşită. Ungaria nu vrea să facă parte din această decizie greşită!” Premierul ungar Viktor Orban a spus acest lucru pe Facebook, după decizia liderilor UE. „Poziţia Ungariei este clară: începerea negocierilor cu Ucraina în aceste circumstanţe este o decizie complet lipsită de sens, iraţională şi greşită, iar Ungaria nu îşi va schimba poziţia”, spune el. „Pe de altă parte, alte 26 de ţări au insistat ca această decizie să fie luată. Iată de ce Ungaria a decis că, dacă cei 26 decid să facă acest lucru, vor trebui să meargă pe drumul lor”, clarifică Orban.
Când a fost luată decizia în Consiliul European de a da undă verde negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina şi Moldova, premierul ungar Viktor Orbán „nu a fost în sală”. Premierul ungar „nu a delegat pe nimeni”.
„Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova. Consiliul European a acordat Georgiei statutul de candidat. Şi UE va începe negocierile cu Bosnia şi Herţegovina odată ce gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare va fi atins şi a cerut Comisiei să raporteze până în martie pentru a lua o astfel de decizie. Un semn clar de speranţă pentru poporul lor şi pentru continentul nostru.” Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, scrie pe X.
Finlanda a anunţat astăzi că îşi va închide din nou întreaga graniţă cu Rusia, la câteva ore după redeschiderea a două puncte de trecere a frontierei, acuzând Moscova că a orchestrat o criză a migraţiei. „Fenomenul a reluat şi vom închide toată graniţa”, a declarat ministrul de Interne, Mari Rantanen, în faţa Parlamentului ţării nordice.
Conferinţa de presă de sfârşit de an şi linia directă pe care preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut-o astăzi a durat mai bine de patru ore, pentru prima dată de la începutul războiului împotriva Ucrainei. În acest timp, liderul de la Kremlin a răspuns la peste 80 de întrebări care i-au fost puse de jurnalişti şi de cetăţeni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit într-o vizită surpriză în Germania. Măsurile de securitate au fost înăsprite la Frankfurt şi unele străzi au fost blocate, potrivit poliţiei locale, citate de Bild.
Şi Uniunea Europeană, nu doar Ucraina, „trebuie să-şi facă temele. În acest moment, UE nu este pregătită pentru o extindere mare. Aşa că trebuie să lucrăm şi noi şi va dura ceva timp. Nu este un mesaj negativ” faţă de Ucraina. Acest lucru a fost subliniat astăzi de prim-ministrul belgian Alexander De Croo, în marja Consiliului European de la Bruxelles. Belgia este în favoarea începerii discuţiilor de aderare pentru Ucraina şi Moldova, aşa cum a propus Comisia Europeană.
Şefii de stat şi de guvern din UE au început discuţiile privind extinderea, odată cu începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina şi Moldova. Acest lucru a fost raportat de surse UE la Bruxelles. Discuţia privind revizuirea intermediară a CFM (Cadrul Financiar Multianual) 2021-27 a durat aproximativ două ore. Deocamdată, „nicio schimbare” nu s-a remarcat în poziţiile exprimate de premierul ungar Viktor Orban, care este împotriva acordării de undă verde discuţiilor de aderare la UE pentru Kiev şi includerii sprijinului financiar pe termen lung pentru Ucraina în CFM 2021-27.
România îl va chema pe ambasadorul Rusiei pentru o „nouă încălcare a spaţiului aerian al României, contrară dreptului internaţional”, după ce teritoriul său a fost lovit de o dronă care s-a prăbuşit în timpul atacurilor asupra Ucrainei. Ambasadorul României la NATO: „O altă dronă rusă s-a prăbuşit pe teritoriul României, într-o zonă nelocuită, după atacurile de aseară asupra infrastructurii portuare a Ucrainei de pe Dunăre”. Alianţa a spus că a fost informată. „Condamnăm ferm atacurile ruseşti asupra infrastructurii civile din Ucraina şi de-a lungul Dunării”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Stoltenberg. „NATO nu are informaţii care să indice vreun atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor: continuăm să monitorizăm situaţia şi rămânem în contact strâns cu autorităţile române”.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia doar atunci când Moscova îşi va atinge obiectivele iniţiale, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin pe 14 decembrie, în timpul primei sale conferinţe de presă importante de la începutul invaziei.
„Va fi pace atunci când ne vom atinge obiectivele”, a spus Putin.
„Ele nu s-au schimbat. Denazificarea Ucrainei, demilitarizarea Ucrainei”.
Kremlinul a folosit acuzaţii false pentru a-şi justifica agresiunea. Putin a enumerat „demilitarizarea” şi „denazificarea” ca obiective ale Rusiei atunci când a anunţat invazia la 24 februarie 2022.
Întrebat dacă Rusia plănuieşte un nou val de mobilizare, Putin a răspuns că nu este nevoie de un astfel de pas în acest moment.
Rusia a pierdut 342.800 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat Statul Major General al forţelor armate ucrainene la 14 decembrie.
Acest număr include 1300 de pierderi suferite de forţele ruse chiar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 5.692 de tancuri, 10.616 vehicule blindate de luptă, 10.675 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 8.088 de sisteme de artilerie, 920 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 605 sisteme de apărare aeriană, 324 de avioane, 324 de elicoptere, 6.206 drone, 22 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.
Unităţile de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât 41 din cele 42 de drone ruseşti în cursul nopţii, au anunţat Forţele Aeriene.
Rusia a lansat un total de 42 de drone Shahed asupra Ucrainei, începând din seara zilei de 13 decembrie. Dronele au fost lansate de la Balaklava şi Chauda, în Crimeea ocupată, şi de la Primorsko-Akhtarsk, în sudul Krasnodar Krai, Rusia.
Majoritatea dronelor se îndreptau către regiunea Odesa.
Un atac asupra oraşului Odesa s-a soldat cu 11 răniţi, inclusiv trei copii care au trebuit să fie spitalizaţi.
Forţele aeriene au raportat, de asemenea, că forţele ruse din regiunea Herson au lansat şase rachete antiaeriene S-300 spre regiunile Mykolaiv şi Herson.
Oficialii ucraineni au avertizat că este posibil ca atacurile aeriene ruseşti să se intensifice în timpul iernii, deoarece Moscova vizează infrastructura energetică a Ucrainei.
Un atac desfăşurat în timpul nopţii la Kiev pe 13 decembrie a rănit peste 50 de persoane.
Ucraina şi-a îndeplinit obligaţiile de aderare stabilite de Comisia Europeană, i-a spus preşedintele Zelenski premierului italian Giorgia Meloni în cadrul unei convorbiri telefonice, a dezvăluit biroul prezidenţial.
Liderii UE se reunesc la 14 decembrie la Bruxelles pentru a vota asupra negocierilor de aderare a Ucrainei.
„Cred că unitatea va prevala la reuniunea de mâine a Consiliului European, iar Uniunea Europeană îşi va confirma încă o dată forţa şi conducerea”, a declarat Zelenski.
Kievul este îngrijorat de faptul că sprijinul militar occidental se epuizează la doi ani de la invazia la scară largă a Rusiei. În această săptămână, Zelenski se va adresa UE pentru a susţine solicitarea unui ajutor suplimentar, după ce nu a reuşit să convingă Congresul american să sporească sprijinul militar.
Rusia are un avantaj enorm faţă de Ucraina în ceea ce priveşte dronele, a declarat un ofiţer ucrainean: şapte drone ruseşti pentru fiecare dronă ucraineană.
Fedorenko a spus că tacticile celor două armate diferă din cauza acestui dezechilibru, ceea ce obligă Ucraina să îşi folosească dronele cu mai multă atenţie.
Ucraina desfăşoară o dronă doar „atunci când are o ţintă”, în timp ce Rusia are privilegiul de a lucra cu drone care operează în spaţiul aerian al Ucrainei în speranţa de a repera ceva de lovit.
Rusia încearcă să captureze satul Synkivka din regiunea Harkov, în speranţa de a deschide calea pentru blocarea oraşului Kupiansk din apropiere. Moscova a concentrat o forţă mare pe axa Kupiansk-Lyman din nord-estul Ucrainei încă din vară, iar luptele grele şi bombardamentele au fost un eveniment obişnuit.
Mai departe de-a lungul axei Kupiansk-Lyman, se pare că trupele Moscovei încearcă să împingă apărătorii ucraineni în spatele râului din zonă.
De asemenea, Kremlinul redistribuie trupe din Rusia pentru a întări atacurile în direcţia Zhytlivka şi Terny, două sate aflate în apropierea graniţei administrative dintre regiunile Luhansk şi Doneţk, a relatat Syrskyi.
Comandantul ucrainean a precizat că Moscova concentrează în continuare „eforturi considerabile” la nord şi vest de Bakhmut, desfăşurând trupe aeropurtate, puşcaşi marini şi forţe speciale.
O intensificare a activităţii ruseşti a fost înregistrată, de asemenea, în apropierea oraşului asediat Avdiivka.