Preşedintele leton Edgars Rinkevics a anunţat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care include obuziere, drone, muniţie şi altele. El a declarat acest lucru în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
„Astăzi l-am informat şi pe preşedintele Ucrainei despre următorul pachet de ajutor, care include obuziere, muniţie de 155 mm, arme antitanc, rachete, grenade, elicoptere, drone, dispozitive de comunicare, generatoare, precum şi alte echipamente”, a declarat Rinkevics.
Un susţinător fervent al Ucrainei împotriva agresiunii ruseşti, Letonia a alocat peste 1% din produsul său intern brut pentru asistenţa militară pentru Kiev, una dintre cele mai mari cote dintre toţi aliaţii.
„Sunt recunoscător Letoniei pentru cel mai recent pachet de ajutor militar pentru Ucraina şi pentru înţelegerea clară a faptului că puterea războinicilor ucraineni, a poziţiilor şi a viitorului Ucrainei este puterea care asigură şi independenţa Letoniei”, a declarat Zelenski pe platforma de socializare X.
Situaţia pe frontul de est al Ucrainei rămâne dificilă, deoarece forţele ruse continuă operaţiunile ofensive în direcţiile Kupiansk, Liman şi Bahmut, a declarat generalul-colonel Oleksandr Syrskyi.
„În pofida acţiunilor ofensive pe scară largă ale inamicului, soldaţii noştri menţin cu fermitate liniile defensive în toate direcţiile şi îi provoacă inamicului pierderi semnificative”, a transmis comandantul forţelor terestre ucrainene pe Telegram.
Potrivit lui Syrskyi, „ocupanţii încearcă să împingă unităţile noastre din pădurea Kupiansk şi să captureze Synkivka, cu scopul de a tăia Kupiansk”.
„Mulţumită apărătorilor noştri, inamicul suferă pierderi semnificative”, a declarat Syrskyi, adăugând că Rusia îşi sporeşte totuşi eforturile în detrimentul efectivelor sale.
Preşedintele Volodimir Zelenski a ajuns în capitala letonă Riga joi după-amiază, ultima etapă a turneului său în ţările baltice.
Cele trei ţări baltice s-au numărat printre cei mai fermi susţinători ai Kievului împotriva agresiunii ruseşti, iar atât preşedintele lituanian, cât şi cel estonian au prezentat noi pachete de ajutor pentru Ucraina pentru anii următori în timpul vizitelor lui Zelenski.
„Lituania, Letonia şi Estonia condamnă Iranul şi Coreea de Nord pentru livrările lor de arme şi muniţii către Rusia, în contextul războiului din Ucraina. În lumina ştirilor recente despre achiziţionarea şi utilizarea de către Rusia a rachetelor balistice cu rază scurtă de acţiune din Iran şi Coreea de Nord, reiterăm încă o dată apelul nostru pentru o investigaţie a Naţiunilor Unite asupra acestor transferuri de arme”. Acest lucru a fost declarat de reprezentantul permanent al Estoniei la ONU, vorbind în numele statelor baltice la sesiunea de ieri a Consiliului de Securitate al ONU.
„Recentul atac atroce şi calculat asupra infrastructurii civile şi critice a Ucrainei relevă o desconsiderare şocantă pentru viaţa umană şi pentru principiile coexistenţei. Amploarea distrugerii şi a pierderii de vieţi nevinovate cauzate de acţiunile Rusiei este condamnabilă şi necesită un răspuns imediat şi puternic din partea comunitate globală”.
Preşedintele, aflat în vizită în capitala Estoniei, a avertizat că orice „pauză” în apărarea Kievului împotriva invaziei ruse ar ajuta Moscova să se rearmeze şi să îi permită să „zdrobească” Ucraina. „Dă-i Federaţiei Ruse doi sau trei ani şi ne va zdrobi. Nu ne-am asuma acest risc”.
„Nu ne permitem să punem nicio limită asupra tipului de arme furnizate Ucrainei pentru a-şi atinge obiectivele militare şi a anula capacităţile distructive ale Rusiei”. Preşedintele Estoniei, Alar Karis, a spus acest lucru în cadrul conferinţei de presă care a urmat întâlnirii bilaterale desfăşurate în această dimineaţă la Tallinn cu omologul său ucrainean.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în capitala Estoniei, Tallinn. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Ţakna, scrie acest lucru pe X. „Este o mare onoare să primim buni prieteni şi aliaţi buni pe Volodimir Zelensky şi Dmitro Kuleba la Tallinn. Să transmitem un mesaj puternic şi o confirmare Ucrainei că Estonia este ferm de partea lor şi împreună vom câştiga acest război”, a scris Ţakna.
Guvernul finlandez a decis să ţină punctele de trecere a frontierei cu Rusia închise pentru încă o lună. Acest lucru a declarat ministrul finlandez al Agriculturii şi Pădurilor, Sari Essayah, candidat la preşedinţia Finlandei, într-un interviu acordat canalului de televiziune Yle.
Statele Unite doresc ca Ucraina să-şi contureze mai clar planul de a contracara invazia rusă, în momentul în care războiul intră în al treilea an şi vor ridica problema preşedintelui Volodimir Zelenski la Davos, săptămâna viitoare. Bloomberg menţionează acest plan, citând surse anonime. Consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, este probabil să discute acest lucru cu liderul ucrainean în marja Forumului Economic Mondial.
Două rachete ruseşti au lovit un hotel din Harkov, în nord-estul Ucrainei, rănind 11 persoane, inclusiv jurnalişti turci, a anunţat primarul oraşului Igor Terekhov. Unul dintre răniţi este „în stare foarte gravă”, a declarat Terekhov la Telegram.
Un atac cu rachete ruseşti asupra oraşului Harkov a rănit nouă persoane, a anunţat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov.
Oraşul a fost atacat de Rusia timp de patru zile la rând. Potrivit lui Syniehubov, forţele ruse au folosit rachete S-300 în atacul de miercuri seară.
Lovitura a lovit infrastructura civilă şi există o „rată mare de victime în rândul oamenilor care se aflau în ea”, a declarat primarul din Harkov, Ihor Terekhov.
Coreea de Nord ar putea fi pregătită să furnizeze un nou tip de rachete Rusiei şi ar putea efectua noi teste de armament pentru a intensifica tensiunile înainte de alegerile din Coreea de Sud şi SUA, a declarat şeful apărării sud-coreene pentru agenţia de presă Yonhap.
„Coreea de Nord, care are nevoie de bani, vinde în mod activ noi arme pe care Rusia le doreşte”, a declarat miercuri ministrul Apărării, Shin Won-sik, pentru Yonhap.
Ministrul a citat vizita din această săptămână a liderului nord-coreean Kim Jong Un la fabricile de muniţii, unde a inspectat ceea ce ar putea fi rachete balistice cu rază scurtă de acţiune dezvoltate recent, capabile să transporte arme nucleare tactice.
Coreea de Nord ar putea, de asemenea, să testeze rachete balistice cu rază intermediară de acţiune cu combustibil solid încă din această lună şi să lanseze o rachetă cu rază lungă de acţiune pentru a intensifica şi mai mult tensiunile înainte de alegerile cheie din Coreea de Sud şi SUA, a adăugat Shin.
Alegerile parlamentare din Coreea de Sud au loc în aprilie, în timp ce SUA organizează alegeri prezidenţiale în noiembrie.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a criticat pe larg abordarea Occidentului faţă de războiul dintre Rusia şi Ucraina într-un editorial pentru ziarul Pravda.
Ales în septembrie, Fico a întrerupt livrările de arme şi a criticat în mod repetat atât asistenţa pentru apărare acordată Ucrainei, cât şi sancţiunile împotriva Rusiei.
În editorialul său, Fico a susţinut că strategia occidentală a „eşuat”, afirmând că nu a reuşit să prăbuşească economia rusă, iar Moscova continuă să controleze părţi din teritoriul ucrainean.
Deşi a recunoscut că Rusia a încălcat dreptul internaţional prin lansarea invaziei la scară largă în 2022, Fico a respins ceea ce a numit o „perspectivă în alb şi negru” asupra războiului.
„Războiul îşi are rădăcinile în 2014 şi în situaţia politică a Ucrainei în raport cu cetăţenii săi de naţionalitate rusă”, a scris Fico.
Kremlinul s-a folosit de acuzaţii false de discriminare a populaţiei rusofone din Ucraina pentru a ocupa Crimeea şi a iniţia războiul în regiunile Doneţk şi Lugansk în 2014.
Premierul slovac a criticat din nou asistenţa militară occidentală pentru Kiev, afirmând că „Ucraina este incapabilă de o contraofensivă semnificativă, deoarece a devenit complet dependentă de asistenţa financiară din partea Occidentului”.
Fico a făcut apel la stabilizarea relaţiilor dintre UE şi Rusia şi a adăugat că Moscova „are nevoie, de asemenea, de garanţiile sale de securitate”.