Echipa care a pus la cale acest experiment au argumentat că au ales orezul ca ,,gazdă” deoarece structura sa poroasă imită mediul tridimensional din animale de care celulele au nevoie pentru a se dezvolta. Apoi, acesţia au adăugat celule de muşchi şi de grăsime de vacă şi au lăsat totul să se cultive într-o placă Petri timp de 9-11 zile, înainte de a recolta produsul final sub forma unui „orez de vită cultivat celular”. Pentru a se fixa totul, boabele au fost acoperite cu gelatină de peşte, creând un mediu propice pentru celulele de carne.
,,Orezul are deja un nivel ridicat de nutrienţi, dar adăugarea de celule provenite de la animale îl poate spori şi mai mult”, a declarat autorul principal, Sohyeon Park, de la Universitatea Yonsei din Coreea de Sud, potrivit sursei citate.
Lucrarea, publicată în revista Matter, a concluzionat că orezul cu carne conţine cu 8% mai multe proteine şi cu 7% mai multe grăsimi decât orezul obişnuit.
Studiul susţine că ,,ingredientele principale” din produs ,,îndeplinesc cerinţele de siguranţă alimentară şi prezintă un risc scăzut de declanşare a alergiilor alimentare”.
Producţia multor proteine alternative rămâne extrem de costisitoare, însă echipa coreeană împlicată în experiment consideră că orezul cu carne ar costa în jur de 1,77 lire sterline pe kilogram, în timp ce carnea de vită este de şase ori mai scumpă, cu 11,85 lire sterline pe kilogram.
De asemenea, ei estimează că ar elibera de aproape opt ori mai puţine gaze cu efect de seră care încălzesc clima, creând 7 kg de dioxid de carbon la 100 g de proteină produsă, comparativ cu 50 kg de la carnea de vită.
Produsul nu este încă aprobat consumului larg, dar se adaugă la o listă tot mai mare de carne cultivată în laborator şi proteine alternative care sunt dezvoltate în încercarea de a reduce impactul cărnii şi al produselor lactate asupra climei.