La o reuniune a ambasadorilor UE desfăşurată miercuri, nu s-a putut stabili o majoritate pentru această lege, care fusese convenită anterior, din cauza obiecţiilor de ultim moment ale Germaniei şi Italiei, care reflectă îngrijorarea că noua lege ar afecta industriile celor două ţări, conform Financial Times.
Legea prevede ca întreprinderile să îşi asume responsabilitatea pentru orice abuzuri privind drepturile omului sau daune de mediu constatate în lanţurile lor de aprovizionare. De asemenea, aceasta ar permite activiştilor să acţioneze în instanţă întreprinderile pentru prejudiciile pe care le provoacă.
Xinjiang, unde guvernul chinez a fost acuzat că foloseşte munca forţată şi că a ordonat detenţia în masă a uigurilor, a devenit o problemă importantă pentru producătorul german de produse chimice BASF şi pentru producătorul auto Volkswagen. Ambele companii au fost intens criticate de activiştii pentru drepturile omului şi de investitori pentru fabricile lor din regiune. Beijingul neagă că îi reprimă pe uiguri.
SUA au interzis deja importurile din nord-vestul Chinei, iar UE încearcă separat să adopte restricţii similare în ceea ce priveşte munca forţată.
Oficialii francezi au făcut o ultimă încercare de a readuce Germania şi Italia în joc, sugerând că domeniul de aplicare a legii ar putea fi redus drastic, au declarat oficiali şi diplomaţi ai UE. Parisul a propus opţiuni, inclusiv creşterea fie a pragului pentru numărul de angajaţi, fie a veniturilor pentru a stabili ce companii vor trebui să se conformeze, au declarat oficialii şi diplomaţii UE.
Guvernul belgian, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE şi prezidează negocierile, a declarat că va trebui acum să „vadă dacă este posibil să abordeze preocupările prezentate de statele membre” şi să salveze legea în lunile următoare.