COMENTARIU Lelia Munteanu: Copiii din Oraşul Vechi

În volumul doi al memoriilor sale („… Şi marea nu se umple”, volumul întâi fiind intitulat, evident, cu versetul anterior din Ecclesiast – „Toate rîurile curg in mare”), Elie Wiesel (1928, Sighet-2016, New York) consemnează  un răspuns pe care l-a dat într-un interviu la televiziunea naţională din Israel. (Ce trebuie să ştiţi este că Wiesel a fost un mare iubitor şi suţinător al statului evreiesc).

… Era cu doi ani după Războiul de Şase Zile, din 1967, era ultima întrebare din interviu.

„În sfârşit, cu câteva minute înainte de a termina, Haim Yavin (jurnalistul israelian, n.m.) se decide să mă provoace: . Simt cum sângele mi se urcă la cap şi coboară, la fel de repede. Din fericire, televiziunea nu e încă în culori; telespectatorul nu mă vede pălind. Mă străduiesc să-mi păstrez cumpătul şi răspund: <Într-adevăr, mi se întâmplă să mă încrucişez cu copii arabi, băieţi şi fete. Îmi cer de pomană, bani sau ciocolată. Unii nu cer nimic, vor doar să-i privesc. Ei vor ca evreul din mine, învingătorul, să se confrunte cu înfrângerea lor. În faţa suferinţei lor, în faţa umilinţei lor, las ochii în pământ>”.

Ministrul Mediului, despre modificările în programul Rabla: Propun eliminarea categoriei diesel

19:10

Victor Negrescu: România este şi trebuie să rămână un pilon puternic în NATO şi UE

18:56

Îl respect enorm pe Wiesel, nu doar fiindcă am copilărit amândoi la Sighet.