Volodimir Zelenski a declarat că Rusia încearcă să perturbe summitul de pace din Ucraina din iunie prin şantajarea liderilor mondiali.
Vorbind la Stockholm după semnarea unui pact de securitate cu Suedia, preşedintele ucrainean a declarat: „În acest moment, avem deja aproximativ 100 de state şi organizaţii internaţionale care vor participa la summit, dar Rusia şantajează unii lideri şi încearcă să blocheze participarea unor ţări.”
Zece miniştri de Externe, printre care şi Lordul Cameron, cer Coreei de Nord să înceteze furnizarea de arme către Rusia.
La începutul acestei luni, Rusia a respins afirmaţiile potrivit cărora ar colabora cu Phenianul în chestiuni militare şi a declarat că relaţia dintre cele două ţări nu reprezintă o ameninţare pentru alţii.
Miniştrii de Externe reuniţi la Praga spun că Rusia foloseşte transferurile de arme nord-coreene „pentru a lovi infrastructura critică a Ucrainei, prelungind suferinţa poporului ucrainean”, potrivit Sky News.
De asemenea, ei au cerut Coreei de Nord să pună capăt programului său de arme nucleare.
Volodimir Zelenski a declarat că este o chestiune de timp până când Ucraina va folosi arme occidentale pentru a ataca teritoriul rusesc, potrivit Sky News.
Preşedintele ucrainean a semnat cel de-al 13-lea acord de securitate cu Suedia şi semnalează că trupele Kievul vor lovi la nord de Harkov, după ce SUA şi Germania au dat undă verde pentru a face acest lucru.
Zelenski a cerut ca la summitul NATO de luna viitoare, în iunie, să se abordeze problema de a permite Ucrainei să se alăture alianţei militare.
China nu va participa la o conferinţă de pace privind Ucraina, care va avea loc luna viitoare în Elveţia, deoarece nu corespunde aşteptărilor sale, potrivit unui raport exclusiv al agenţiei Reuters.
Autorităţile de la Beijing au afirmat de mai multe ori că realizarea unei păci în Ucraina este posibilă cu participarea ambelor părţi, adică atât Ucraina, cât şi Rusia, care nu a fost invitată şi care a anunţat de la început că nu va accepta o astfel de invitaţie.
Lituania ar fi dispusă să trimită personal pentru a instrui soldaţii ucraineni pe teritoriul ucrainean, dacă va fi necesar, a declarat premierul lituanian Ingrida Simonyte.
Ideea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina a fost intens dezbătută de când preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că prezenţa militară occidentală în Ucraina nu trebuie „exclusă” în viitor.
„Acesta este un exerciţiu de lungă durată în care antrenăm soldaţi ucraineni. I-am antrenat înainte de această invazie şi aceasta este o cooperare de lungă durată între forţele noastre militare şi forţele militare ucrainene”, a declarat Simonyte.
„Lituania, dacă este nevoie, poate că i-ar antrena şi în Ucraina, în parteneriat cu ţările care ar fi dispuse să facă acest lucru”.
Preşedintele Volodimir Zelenski efectuează vineri o vizită la Stockholm pentru cel de-al treilea summit nordico-ucrainean.
„Priorităţile noastre principale sunt asigurarea mai multor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina, proiecte comune în industria de apărare şi arme pentru războinicii noştri, precum şi eforturi globale pentru a forţa Rusia să facă pace”, a scris Zelenski pe platforma X.
La Stockholm, şeful statului ucrainean este aşteptat să se întâlnească cu premierul suedez Ulf Kristersson, cu preşedintele finlandez Alexander Stubb, cu premierul danez Mette Frederiksen, cu premierul norvegian Jonas Gahr Stoere şi cu premierul islandez Bjarni Benediktsson.
„Ucraina va semna trei acorduri de securitate într-o singură zi, stabilind o asistenţă de apărare previzibilă şi pe termen lung şi un sprijin cuprinzător”, a declarat Zelenski.
Ucraina poate folosi armele furnizate de Germania pentru a lovi ţinte militare legitime din interiorul Rusiei, a relatat Deutsche Welle vineri, citând un purtător de cuvânt al guvernului german.
Berlinul s-a opus până acum ca Kievul să folosească arme germane pentru a lovi teritoriul rusesc, dar mai multe declaraţii recente şi rapoarte media au indicat că această poziţie se schimbă.
Rusia a pierdut 507.650 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Acest număr include 1.390 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.728 de tancuri, 14.935 de vehicule blindate de luptă, 17.905 vehicule şi rezervoare de combustibil, 13.140 de sisteme de artilerie, 1.088 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 815 sisteme de apărare aeriană, 357 de avioane, 326 de elicoptere, 10.587 de drone, 27 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.
Forţele aeriene ucrainene au declarat pe aplicaţia de mesagerie Telegram că Rusia a atacat Kievul cu rachete balistice Iskander şi cu drone.
Toate rachetele au fost distruse în apropiere de oraş, a declarat Serhiy Popko, şeful administraţiei militare din Kiev, pe Telegram, transmite Reuters.
Un incendiu a izbucnit într-o clădire nerezidenţială din cartierul Holosiivskyi din Kiev, ca urmare a căderii unor resturi, a declarat Popko. Nu s-au înregistrat răniţi, potrivit informaţiilor preliminare.
Forţele aeriene ucrainene au mai spus că Rusia a atacat oraşul Harkov, care a fost lovit în timpul nopţii cu cinci rachete ghidate şi că forţele ucrainene au doborât, de asemenea, drone de atac deasupra regiunilor Zaporojie şi Dnipropetrovsk.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Rusiei cu privire la atac. Moscova neagă că ar fi vizat civili în războiul care a ucis mii de oameni din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le aliaţilor NATO să ofere minimum 40 de miliarde de euro în finanţare militară anuală pentru Ucraina, a declarat la 30 mai o sursă din cadrul NATO pentru Reuters.
Propunerea de finanţare vine în contextul în care miniştrii de externe ai NATO se reunesc la Praga pentru discuţii pe 31 mai, înaintea summitului NATO de la Washington din 9-11 iulie. Miniştrii de externe vor discuta despre eforturi concrete de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, precum şi despre modificări ale modului în care sunt furnizate arme şi muniţii.
Stoltenberg nu a propus încă în mod public o sumă pentru pachetul anual de finanţare. Oficialii NATO au propus anterior 100 de miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani, sau 20 de miliarde de euro anual.
Stoltenberg a căutat, de asemenea, abordări mai consistente în furnizarea de ajutor militar pentru Ucraina. NATO încearcă să preia atribuţiile operaţionale ale Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, condus de SUA, care coordonează livrările de arme de către aproximativ 50 de ţări către Ucraina.