Un muzeu elveţian va retrage cinci tablouri legate de jafurile naziste

Un al şaselea tablou a fost, de asemenea, supus unei examinări suplimentare, a declarat fundaţia responsabilă de colecţia Emil Buhrle, deşi nu crede că noile orientări se aplică operei.

Numele fundaţiei a fost dat de un traficant de arme de origine germană care şi-a făcut averea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar de mult timp există suspiciuni cu privire la originile din perioada nazistă ale uneia dintre cele mai prestigioase colecţii private de artă din Europa.

„Kunsthaus Zurich a fost informat de către Fundaţia Colecţia E.G. Buhrle că aceasta caută soluţii cu succesorii legali ai foştilor proprietari pentru şase lucrări din colecţie”, a declarat vineri muzeul, citat de AFP.

Control ANPC la Dragonul Roşu. Au fost zeci de amenzi şi au fost închise temporar puncte de lucru

14:43

Infrastructura rutieră din România: ce autostrăzi și drumuri expres se inaugurează în 2025

14:43

„Kunsthaus salută această abordare, dar, în interesul vizitatorilor, regretă foarte mult faptul că cinci dintre tablouri vor fi scoase din incinta Kunsthaus”, a adăugat acesta.

Tablourile în cauză sunt semnate de Gustave Courbet, Claude Monet, Henri de Toulouse-Lautrec, Vincent van Gogh şi Paul Gauguin.

Fundaţia a explicat că „a supus operele sale de artă unei evaluări suplimentare” a provenienţei lor, pe baza noilor bune practici ale Departamentului de Stat al SUA pentru tratarea operelor de artă jefuite de nazişti.

În ceea ce priveşte cele cinci opere care vor fi retrase din muzeu, „fundaţia va căuta soluţii corecte şi echitabile cu descendenţii sau cu alţi succesori legali ai foştilor proprietari”.

„Având în vedere circumstanţele istorice generale legate de vânzare, fundaţia este pregătită să ofere o contribuţie financiară pentru averea lui Max Silberberg în ceea ce priveşte destinul tragic al fostului proprietar”, a precizat aceasta.

Kunsthaus a avut anterior probleme în prezentarea colecţiei Buhrle, criticii afirmând anul trecut că încercarea sa de a pune operele în context nu s-a concentrat suficient pe soarta foştilor proprietari evrei ai operelor de artă.