Speranţă pentru persoanele cu autism: Afecţiunea ar putea fi depistată mai uşor cu o simplă probă de scaun

Un studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Hong Kong arată că autismul poate fi descoperit mai repede şi mai uşor cu o simplă probă de scaun din partea persoanelor care sunt suspecte că ar face parte din spectrul autismului, scrie The Guardian.

Studiul, publicat în Nature Microbiology, a inclus probele de scaun de la 1627 de copii cu vârste cuprinse între 1-13 ani, iar unii dintre ei erau deja confirmaţi cu diagnosticul de autism.

Cercetătorii au verificat probele pentru a vedea ce bacterii erau prezente şi au făcut acelaşi lucru pentru viruşi, ciuperci şi alţi microbi numiţi archaea. Rezultatele obţinute au arătat modul în care microbii intestinali diferă semnificativ la copiii cu şi fără autism. În total, 51 de tipuri de bacterii, 18 virusuri, 14 arhaea, şapte ciuperci şi o duzină de căi metabolice au fost modificate la copiii autişti.

Viktor Orban anunță că se întâlnește cu Emmanuel Macron înainte de summitul UE

17:13

Un tată încearcă să blocheze în instanță eutanasierea fiicei sale

17:10

Pe baza acestor date obţinute şi folosind o formă de inteligenţă artificială, oamenii de ştiinţă au reuşit să identifice copiii autişti cu o precizie de până la 82%, pe baza a 31 de microbi şi funcţii biologice în sistemul digestiv.

Studiul a evidenţiat şi alte modificări, diverse căi metabolice implicate în energie şi neurodezvoltare părând perturbate la copiii autişti.

„De obicei, este nevoie de trei până la patru ani pentru a face un diagnostic confirmat pentru autismul suspectat, majoritatea copiilor fiind diagnosticaţi la vârsta de şase ani”, a declarat profesorul Qi Su de la Universitatea Chineză din Hong Kong.

Potrivit The Guardian, dr. Dominic Farsi de la King’s College London a declarat că „rezultatele ar putea reprezenta un mare pas spre îmbunătăţirea metodelor de diagnosticare a tulburărilor din spectrul autist”.

Semnele autismului variază de la copii care nu răspund la numele lor şi evită contactul vizual, până la adulţi cărora le este dificil să înţeleagă ce gândesc ceilalţi şi care devin anxioşi dacă rutina lor zilnică este perturbată.