Şeful NATO, Jens Stoltenberg, spune că este prea devreme pentru a spune când Ucraina va deveni membru al alianţei.
Vorbind la summitul de la Washington, el a declarat că Rusia nu reprezintă nicio ameninţare militară la adresa aliaţilor NATO, fiind preocupată de Ucraina.
Summitul va conduce la un pachet substanţial pentru Ucraina, a spus secretarul general.
Surse au declarat pentru Reuters că ultimul proiect al declaraţiei summitului spune că NATO va continua să sprijine Ucraina pe „calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”.
Primele avioane de luptă F-16 din Olanda şi Danemarca sunt în drum spre Ucraina, a anunţat secretarul de stat american Antony Blinken pe 10 iulie, în timpul summitului NATO de la Washington.
Investigaţia Bellingcat din 9 iulie a confirmat, utilizând materiale din surse deschise şi experţi, că o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a lovit spitalul de copii Okhmatdyt, cel mai mare centru medical pentru copii din Ucraina.
Premierul italian Giorgia Meloni a promis 1,7 miliarde de dolari ca parte a sprijinului NATO pentru Ucraina în 2025, a relatat presa italiană la 10 iulie.
Ucraina controlează situaţia din apropierea satului Yasnobrodivka din regiunea Doneţk, a declarat locotenent-colonelul Nazar Voloshyn, purtătorul de cuvânt al grupului de forţe Khortytsia, pentru Kyiv Independent la 11 iulie.
Norvegia va dona Ucrainei şase avioane de luptă F-16, livrările urmând să înceapă în acest an, a declarat prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere într-un comunicat de presă din 10 iulie.
Aliaţii NATO îşi vor anunţa planurile de a oferi Ucrainei o finanţare de bază minimă de 40 de miliarde de euro (43 de miliarde de dolari) pentru anul viitor la summitul de la Washington, a confirmat Casa Albă la 10 iulie.
Liderul opoziţiei maghiare Peter Magyar va merge la Kiev pe 10 iulie pentru a vizita Okhmatdyt, cel mai mare centru medical pentru copii din Ucraina, la câteva zile după ce a fost lovit de o rachetă rusească, a scris politicianul pe Facebook.
Reprezentând familiile a 18 dintre victimele ucrainene, ONG-urile au declarat că acest caz ar putea stabili un precedent aplicabil altor mii de civili ucişi în timpul războiului de amploare al Rusiei.
Rusia va începe să producă piese de schimb pentru avioanele Boeing şi Airbus din cauza sancţiunilor care restricţionează importul acestor componente din străinătate, a anunţat la 10 iulie ziarul rus Izvestia.
Întrebat dacă Moscova urmăreşte să promoveze un anumit candidat, un oficial al Biroului directorului serviciilor naţionale de informaţii (ODNI) a declarat că „nu a observat o schimbare în preferinţele Rusiei pentru cursa prezidenţială faţă de alegerile trecute, având în vedere rolul pe care îl joacă SUA în ceea ce priveşte Ucraina şi politica mai largă faţă de Rusia.”
Rachetele trebuie „în mod evident să fie utilizate în conformitate cu dreptul umanitar internaţional” şi „în scopuri defensive”, dar „Ucraina trebuie să decidă cum să le utilizeze în aceste scopuri defensive”, a declarat prim-ministrul britanic Keir Starmer în timpul summitului NATO de la Washington.
Sute de ucraineni din Polonia şi-au exprimat interesul de a se alătura unei noi legiuni a armatei ucrainene, care va fi instruită în Polonia, la doar câteva zile după ce preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat aceste planuri, a relatat la 10 iulie agenţia de presă poloneză RMF.
„Este foarte clar pentru noi, ştim că în sfera ciberneticii, lucrurile pot merge dincolo de articolul 5, acelaşi lucru (se aplică) operaţiunilor hibride de sabotaj”, a declarat un înalt oficial NATO anonim pentru Vocea Americii din Washington.
Vorbind înaintea summitului NATO de la Washington, oficialul a declarat reporterilor că Rusia a suferit pierderi „foarte mari” în încercarea sa de a utiliza câştiguri teritoriale limitate.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a rezumat discuţiile sale cu preşedintele rus Vladimir Putin privind războiul din Ucraina într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, conform unui raport al Politico. Scrisoarea, datată 5 iulie, a fost trimisă după vizitele lui Orban la Kiev şi Moscova, pe care le-a descris ca o „misiune de pace”.
Scrisoarea lui Orban, reflectând perspectivele Kremlinului, a susţinut că Putin crede că timpul este în favoarea forţelor ruse, nu a celor ucrainene. El a citat estimările Kremlinului privind pierderile militare ucrainene la 40-50.000 de soldaţi pe lună, fără a menţiona pierderile ruseşti. Oficial, Kievul estimează peste 550.000 de soldaţi ruşi ucişi sau răniţi, în timp ce documente scurse ale Departamentului de Apărare al SUA sugerează pierderi ruseşti mai mari, între 462.000 şi 728.000 de soldaţi.
Orban a indicat că Putin este deschis la propuneri de încetare a focului care nu necesită repoziţionarea sau reorganizarea forţelor ucrainene. Orban i-a transmis lui Putin că unii susţin că Europa trebuie să revină rapid la creştere economică prin pace durabilă, subliniind importanţa unui „dialog direct”.
În recomandările sale către UE, Orban a subliniat urgenţa unei încetări a focului şi a discuţiilor de pace, avertizând că următoarele două luni ar putea aduce pierderi şi dezvoltări militare fără precedent. El a îndemnat Europa să conducă negocierile de pace, în timp ce SUA se confruntă cu distrageri din cauza alegerilor prezidenţiale viitoare.
Ungaria, sub conducerea lui Orban, a menţinut o poziţie pro-Kremlin în cadrul UE, opunându-se aderării Ucrainei la NATO şi la blocul european, obstrucţionând sancţiunile împotriva Rusiei şi subminând eforturile de ajutor occidental pentru Ucraina. Vizita prim-ministrului la Moscova, care a stârnit critici în cadrul UE, va fi discutată de diplomaţii europeni la Bruxelles pe 10 iulie. Orban a recunoscut diferenţa semnificativă între perspectivele de pace ale Ucrainei şi Rusiei, cu Ucraina cerând retragerea completă a trupelor ruse şi Rusia insistând pe anexarea a patru regiuni ucrainene parţial ocupate.
Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol ruseşti au determinat scăderea volumului de rafinare a petrolului rusesc cu aproximativ 17%, ar fi declarat un oficial NATO jurnaliştilor la Washington la 9 iulie.
Statele Unite ar trebui să permită forţelor ucrainene să utilizeze arme americane pentru a efectua atacuri împotriva ţintelor militare din Rusia şi din Crimeea, a declarat Zelenski într-un discurs la Institutul Ronald Reagan din Washington.
Zelenski a făcut declaraţii în marja summitului NATO de la Washington.
„Imaginaţi-vă cât de multe putem realiza atunci când toate restricţiile vor fi ridicate”, a spus Zelenski.
În prezent, politica SUA împiedică trupele ucrainene să utilizeze ATACMS şi alte arme cu rază lungă de acţiune din SUA pentru a lovi ţinte aflate în interiorul teritoriului rus.
Atunci când Rusia a lansat o ofensivă în regiunea Harkov în luna mai, SUA au acordat Ucrainei permisiunea de a utiliza arme americane pentru a lovi ţinte ruseşti în apropierea graniţei regiunii.
Zelenski a lăudat decizia în discursul său, afirmând că aceasta a permis forţelor ucrainene să respingă ofensiva rusă şi să protejeze mai bine oraşele din regiunea Harkov de atacurile aeriene neîncetate.
„În mod similar, acum ne putem proteja oraşele de bombele ghidate ruseşti dacă conducerea americană face un pas înainte şi ne permite să distrugem avioanele militare ruseşti la bazele lor”, a spus el.
Zelenski a continuat spunând că atacurile cu rază lungă de acţiune cu arme americane ar putea avansa contraofensiva Ucrainei în teritoriile ocupate de Rusia.
„Şi putem limita în mod semnificativ acţiunile Rusiei în sudul Ucrainei şi putem scoate ocupantul de acolo dacă conducerea americană ne ajută cu capacităţile necesare de atac în adâncime împotriva armatei şi logisticii ruse în Crimeea”, a spus el.
Preşedintele american a declarat că SUA şi alte patru ţări – Germania, Olanda, România şi Italia – vor furniza Ucrainei „zeci de sisteme tactice suplimentare de apărare aeriană” în câteva luni.
Această veste vine la o zi după ce un spital de copii din Kiev a fost lovit de rachete, provocând moartea mai multor persoane şi rănirea altor sute.
„Putin nu doreşte nimic mai puţin decât subjugarea totală a Ucrainei, să pună capăt democraţiei din Ucraina, să distrugă cultura Ucrainei şi să şteargă Ucraina de pe hartă”, a spus Biden.
El a profitat de deschiderea unui summit NATO pentru a îndemna liderii mondiali să accelereze asistenţa – probabil conştient de faptul că disponibilitatea SUA de a oferi ajutor s-ar putea schimba dacă Donald Trump este ales în noiembrie, susţine Sky News.
Preşedintele ucrainean a declarat că Putin „încearcă să umilească America” prin ruperea naţiunilor libere.
Prezentând un discurs esenţial în timpul summit-ului NATO, marţi seară, el a spus: „Este timpul să ieşim din umbră, să luăm decizii ferme pentru a acţiona. Trebuie să fim puternici şi lipsiţi de compromisuri, toţi împreună”.
El a adăugat că SUA trebuie să fie „intransigente în apărarea democraţiei, intransigente împotriva lui Putin şi a camarilei sale”.
„Cât de mult mai poate rezista Putin? Răspunsul la această întrebare este chiar aici, în Washington. Conducerea voastră, acţiunile voastre, alegerea voastră. Alegerea de a acţiona acum”, a spus el.
Vizita lui Zelenski la Washington a fost cea mai recentă dintr-o serie de călătorii în care acesta a solicitat mai multă asistenţă militară pentru a-şi apăra ţara de Rusia.
Asta în timp ce continuă să facă presiuni pentru ca Ucraina să devină membru NATO – o cerere pe care membrii actuali nu se grăbesc să o îndeplinească.
În timp ce summitul NATO continuă, el va încerca să „navigheze” într-un peisaj politic american tumultuos, în timp ce Joe Biden încearcă să îşi arate puterea pe scena mondială, pe fondul preocupărilor legate de capacitate de a conduce.