„Securitatea noastră este în joc în Europa”, a spus preşedintele francez Emmanuel Macron, astăzi, în discursul său în faţa forţelor armate la Hotel de Brienne, în ajunul sărbătorilor din 14 iulie. Şeful statului s-a referit la „aceste vremuri grave”, referindu-se la războiul din Ucraina. „Armatele franceze sunt mai mult ca niciodată o fundaţie a naţiunii”, a declarat el. Franţa, a adăugat el, „va continua să sprijine Kievul cu hotărâre” în conflictul cu Rusia.
Autorităţile ucrainene denunţă uciderea a cinci civili în atacurile ruseşti care au lovit regiunile Herson şi Harkov. Guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, confirmă bilanţul de cel puţin trei morţi şi cinci răniţi, după cum a raportat The Kyiv Independent. De la Harkov, guvernatorul Oleh Siniehubov denunţă prin Telegram atacurile ruseşti care au lovit oraşul Budi cu un bilanţ de doi morţi şi 22 de răniţi.
Rusia are capacităţi suficiente pentru a răspunde rachetelor cu rază lungă de acţiune pe care Statele Unite intenţionează să le desfăşoare în Germania din 2026, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că, în acest caz, potenţiale ţinte ar fi capitalele europene. Într-un interviu cu jurnalistul-vedetă Pavel Zarubin, pentru Vgtrk, care l-a întrebat dacă Rusia va răspunde la decizia SUA, Peskov a răspuns „cu siguranţă”.
„Întotdeauna există o situaţie paradoxală: Statele Unite au desfăşurat diferite tipuri de rachete, de diferite distanţe, îndreptate în mod tradiţional către ţara noastră. Prin urmare, ţara noastră a identificat centrele europene ca ţinte pentru rachetele noastre”, a spus Peskov. Paradoxul, a mai spus el, este că Statele Unite continuă să colecteze bani, în timp ce Europa „este în vizorul rachetelor”.
„Ţara noastră se află în punctul de ochire al rachetelor americane situate în Europa. Toate acestea s-au întâmplat deja în trecut. Avem suficient potenţial pentru a descuraja aceste rachete, dar capitalele acestor state sunt ţinte potenţiale”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky a comentat gafa preşedintelui american Joe Biden, care l-a prezentat drept inamicul rus Vladimir Putin, spunând că „putem uita unele greşeli”. La începutul vizitei sale în Irlanda, Zelenski le-a spus reporterilor de pe aeroportul Shannon că „este o greşeală. Cred că Statele Unite au sprijinit mult ucrainenii. Putem uita unele greşeli, cred”.
Phenianul a denunţat declaraţia summitului NATO, calificând-o drept „ilegală” şi afirmând că „SUA şi NATO reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa păcii şi securităţii globale”.
Ucraina ar trebui să devină membru al NATO mai devreme decât mai târziu pentru a asigura securitatea şi stabilitatea în zona euro-atlantică, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba într-un interviu acordat CNN pe 12 iulie.
Rusia a vizat în total opt regiuni ucrainene în ultima zi – Zaporojie, Cernihiv, Luhansk, Sumî, Dnipropetrovsk, Kherson, Harkov şi Doneţk. Au fost raportate victime în ultimele trei regiuni.
Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că problema pentru Varşovia este că, odată doborâte, resturile ar putea reprezenta o ameninţare la adresa polonezilor şi a proprietăţilor ţării. „În acest stadiu, aceasta este o idee. Acordul nostru spune că vom explora această idee”, a adăugat el.
Dronele ucrainene au atacat un depozit de petrol din regiunea Rostov din Rusia, provocând un incendiu de proporţii în noaptea de 13 iulie, a afirmat guvernatorul Vasili Golubev. Armata ucraineană nu a comentat rapoartele.
Acest număr include 1 120 de pierderi suferite de forţele ruse chiar în ultima zi.
Pe 12 iulie, parlamentul Finlandei a aprobat o legislaţie care le conferă grănicerilor autoritatea de a bloca solicitanţii de azil care încearcă să treacă din Rusia. Helsinki suspectează că Moscova încurajează aceste treceri ca represalii pentru aderarea Finlandei la NATO.
Pe 12 iulie, preşedintele ceh Petr Pavel a anunţat că Republica Cehă va trimite Ucrainei 50.000 de cartuşe de muniţie în lunile iulie şi august. Această decizie subliniază angajamentul Cehiei de a sprijini eforturile de apărare ale Ucrainei în faţa agresiunii ruse.
Pe 12 iulie, forţele ruse au lansat multiple atacuri asupra regiunii Doneţk, cauzând moartea a şase persoane şi rănirea a cel puţin 19 altele, conform Serviciului de Urgenţă al Ucrainei. Aceste atacuri subliniază violenţa continuă şi suferinţa civililor în zonele de conflict.
În dimineaţa zilei de 12 iulie, cursul de schimb al hrivnei pe piaţa valutară interbancară a atins un minim istoric, depăşind 41 Hr per dolar. Acest declin reflectă presiunile economice semnificative asupra Ucrainei pe fondul conflictului în desfăşurare.
Un studiu recent a dezvăluit numele a peste 10.000 de soldaţi ruşi care au murit în conflictul din Ucraina în ultimele şase luni.