Băncile ruseşti Alfa-Bank şi Otkritie Bank, precum şi Rostelecom, cel mai mare furnizor de servicii digitale din Rusia, au fost vizate, a declarat sursa, adăugând că aceste firme „au asigurat agresiunea forţelor armate ruse împotriva Ucrainei”.
Anunţul a fost făcut pe 2 octombrie, când şefa USAID, Samantha Power, a sosit la Kiev, marcând a treia sa vizită în Ucraina din 2020.
Numărul victimelor din vară a crescut cu 45 % faţă de monitorizarea din primăvară a Biroului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.
Ukrainian Armor, o întreprindere privată de apărare, a semnat la 2 octombrie două acorduri cu holdingul ceh Czechoslovak Group (CSG) pentru a coopera la producţia de obuze de 155 mm, a raportat publicaţia ucraineană Militarnyi.
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care acordă scutiri de răspundere penală inculpaţilor din Federaţia Rusă care sunt dispuşi să lupte. Rapoartele anterioare indicau că această măsură ar putea afecta peste 20.000 de persoane ale căror cazuri sunt în prezent pendinte în instanţă, scrie Ukrainska Pravda, citând presa rusă.
Aceste persoane vor fi exonerate de răspundere penală dacă semnează un contract cu Ministerul rus al Apărării sau sunt supuse mobilizării.
Anterior, în Rusia, doar cei care erau anchetaţi sau deja condamnaţi puteau semna un contract cu armata rusă pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei.
Rusia a înlăturat posibilitatea unor discuţii nucleare cu Statele Unite, citând poziţia Washingtonului privind extinderea NATO, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, punctează Reuters.
„Nu vedem niciun rost în dialogul cu Washingtonul fără respectarea intereselor fundamentale ale Rusiei. În primul rând, este vorba de problema extinderii NATO în spaţiul post-sovietic, care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii comune”, a declarat Zaharova.
Liderul numit de ruşi al părţii temporar ocupate a regiunii Kherson Oblast, Volodymyr Saldo, a anunţat recrutarea cetăţenilor ucraineni din teritoriile temporar ocupate în forţele armate ruse, începând cu 1 octombrie 2024 şi până la sfârşitul anului, relatează Suspilne, citat de Ukrainska Pravda.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat că guvernul ţării sale a discutat posibilitatea trimiterii personalului său militar în misiuni necombatante în vestul Ucrainei, dar nu a fost luată încă nicio decizie specifică, relatează Ukrainska Pravda.
„Trebuie să luăm în considerare toate detaliile: măsurile de protecţie a forţelor, precum şi logistica. Prin urmare, în prezent continuăm antrenamentele în Polonia şi Regatul Unit. Vom vedea cum evoluează această situaţie”, a notat el.
NATO nu dispune de apărare aeriană adecvată, mobilitate militară, muniţie şi mentalitate pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convenţional pe scară largă, a declarat generalul locotenent american în retragere Ben Hodges la 2 octombrie, scrie Kyiv Independent.
„Nu avem o apărare antirachetă şi aeriană adecvată pentru a ne proteja porturile maritime, aeroporturile şi infrastructura critică”, a declarat Hodges.
Lituania şi Suedia au convenit să achiziţioneze echipamente în valoare de 22 de milioane de euro pentru a sprijini nevoile Ucrainei în materie de deminare anunţă Ministerul ucrainean al Apărării.
Lituania alocă 15 milioane de euro, iar Suedia 7 milioane de euro în acest scop.
Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni care a avut loc în capitala Islandei, Reykjavik, unde membrii coaliţiei au discutat şi despre planurile de dezvoltare a unităţilor de deminare până în 2034. Delegaţia ucraineană a mulţumit partenerilor pentru sprijinul lor în lupta împotriva minelor şi în acţiunile umanitare.
Preşedintele Volodimir Zelenski a emis decrete pentru efectuarea unor schimbări de personal în rândul şefilor adjuncţi ai Serviciului de Informaţii Externe al Ucrainei (FIS).
Oleg Lugovsky a fost eliberat din funcţia de şef adjunct al SVR şi numit în postul de prim-adjunct al şefului serviciului. Un alt adjunct al şefului SVR, Oleg Sinaiko, a mai fost demis, iar în locul său a fost numit Gennady Bogach.
Ambasadorii UE au convenit asupra unui nou mecanism de sancţiuni împotriva Rusiei, care va fi introdus pentru atacurile hibride presupuse întreprinse de Federaţia Rusă, a declarat pentru o sursă diplomatică din Bruxelles, relatează Ukrainska Pravda.
Mecanismul ar urma să intre în vigoare începând de săptămâna viitoare.
Ministrul polonez al apărării naţionale, Władysław Kosiniak-Kamysz, a raportat că numărul ucrainenilor care s-au oferit voluntari pentru Legiunea ucraineană din Polonia este extrem de mic, potrivit Ukrainska Pravda.
Înfiinţarea Legiunii ucrainene a fost prevăzută în acordul bilateral de securitate dintre Ucraina şi Polonia. Legiunea ucraineană din Polonia urma să fie instruită, înarmată şi pregătită să apere Ucraina, armata poloneză urmând să supravegheze instruirea, iar Kievul fiind responsabil de recrutare.
Ucraina a crescut exponenţial producţia internă de muniţie în ultimii doi ani şi a testat cu succes propria rachetă balistică, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski la 1 octombrie, scrie The Kyiv Independent.
Trupele ruse au atacat Ucraina cu 32 de drone de atac Shahed în noaptea de 1-2 octombrie, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 11 dintre acestea, notează Ukrainska Pravda.
Dronele au fost trimise de forţele ruse în oblasturile Kirovohrad, Odesa şi Sumî.
Instalaţiile ruseşti de producţie în domeniul apărării recrutează zeci de mii de muncitori, pe fondul unei lipse acute de personal, a raportat serviciul rus al BBC la 1 octombrie.
Invazia la scară largă a Ucrainei a secătuit piaţa forţei de muncă din Rusia şi a determinat o concurenţă acerbă între armată şi mediul de afaceri pentru noi recruţi. În acelaşi timp, războiul total al Rusiei a crescut dramatic producţia de arme şi echipamente militare.