După Moldova, o nouă ţară din fostul URSS pregăteşte un referendum de aderare la UE. Rusia a fost vehement contra

08 nov. 2024, 11:30, Știri externe

Gabriel Negreanu

După referendumul pentru modificare constituţiei n vederea aderăii la UE al Repulicii Moldova, o nouă ţară se pregăteşte să organizez un astfel de scrutin.

Comisia Electorală Centrală din Armenia a primit 59 742 de semnături în sprijinul iniţiativei de organizare a unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană. Grupul de iniţiativă trebuia să depună doar 50 000 de semnături, însă, pentru a evita eventualele probleme în cazul în care unele semnături ar fi considerate invalide, iniţiatorii au aşteptat până când au obţinut încă aproape 10 000 de semnături.

S-a scris istorie. Discursul lui Adrien Brody de la premiile Oscar a intrat în cărțile de istorie

13:53

Câte zile libere mai au românii în 2025. Calendarul complet

13:44

Colectarea semnăturilor a început la 16 septembrie şi va continua în format electronic până la 14 noiembrie, pe parcursul perioadei de două luni prevăzute în constituţie. Iniţiativa este condusă de „Platforma Forţelor Democratice”, formată din grupuri politice pro-occidentale.

Dacă CEC verifică validitatea semnăturilor depuse, problema organizării unui referendum va fi discutată în parlament.

Referendumul va avea loc dacă deputaţii aprobă proiectul de lege. Dacă aceştia îl resping, referendumul poate totuşi avea loc – fără discuţii parlamentare – dacă iniţiatorii reuşesc să strângă de cinci ori mai multe semnături, în total 300 000. Cu toate acestea, în acest caz, cele 60 000 de semnături colectate iniţial nu vor fi incluse în noua numărătoare.

Aproape 60 000 de semnături depuse la Comisia Electorală Centrală au fost colectate în 60 de municipalităţi, a declarat Artak Zeynalyan, un membru al grupului de iniţiativă.

Potrivit evaluării sale, cei mai activi participanţi au fost locuitorii capitalei şi a două oraşe mari – Gyumri şi Vanadzor:

„Am fost martorii unui mare entuziasm peste tot. Societatea a arătat un nivel ridicat de conştientizare. Oamenii au înţeles de ce au venit să semneze”.

Cum vede guvernul referendumul

Deputaţii din fracţiunea de guvernământ a Contractului Civil afirmă ocazional că un referendum ar trebui să fie pasul final, nu primul, în integrarea Armeniei în UE.

Membrii grupului de iniţiativă răspund spunând că acest referendum va declara doar începutul procesului. Nu va înlocui referendumul care ar trebui organizat ulterior, dacă se semnează un acord internaţional.

„Desigur, ar trebui depusă o cerere de aderare, ar trebui să aibă loc un proces de aliniere la standardele UE şi numai după aceea se poate obţine statutul de candidat. Apoi, atunci când se semnează un acord internaţional, acesta trebuie supus unui referendum cu întrebarea: „Sunteţi de acord să aderăm la UE?””, a declarat Artak Zeynalyan.

Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a comentat, de asemenea, iniţiativa referendumului, amintind că şi-a exprimat personal în Parlamentul European disponibilitatea Armeniei de a fi cât mai aproape de UE pe cât consideră posibil.

„Dacă aş fi crezut că poporul armean nu împărtăşeşte această idee, nu aş fi făcut o astfel de declaraţie. Principala problemă cu organizarea unui referendum este că nu am un răspuns la întrebarea dacă UE este pregătită să ne accepte. Dacă organizăm un referendum, trebuie să facem campanie. În acest caz, oamenii ne vor pune întrebări: „Cum, când, UE doreşte acest lucru? Oamenii vor întreba dacă UE este pregătită să ne accepte. Nu pot oferi un răspuns la această întrebare”, a declarat prim-ministrul.

Rusia a fost foarte vehementă împotriva aproprierii Armeniei de UE şi SUA

Ministerul rus de Externe a criticat la începutul anului întâlnire trilaterală a prim-ministrului armenian Nikol Pashinian cu înalţi oficiali ai Statelor Unite şi ai Uniunii Europene, afirmând că aceasta face parte din eforturile Occidentului de a rupe alianţa Armeniei cu Rusia.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Mari Zakharova, a respins asigurările Erevanului că discuţiile din 5 aprilie de la Bruxelles dintre Pashinian, secretarul de stat american Antony Blinken şi preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen „nu sunt îndreptate împotriva unei terţe părţi”.

„Astfel de evenimente provoacă îngrijorare în Rusia, deoarece reprezentanţii SUA şi UE le spun direct partenerilor noştri că obiectivul lor principal este exclusiv împotriva Rusiei”, a declarat Zakharova într-o postare pe Telegram.

Moscova a plătit şi a antrenat o reţea de insurgenţi în încercarea de a răsturna guvernul pro-occidental al Armeniei la începutul acestui an, au declarat procurorii din ţară, însă forţele de securitate locale au dejucat presupusul complot.

Într-o declaraţie, Comitetul de Investigaţii al Republicii Armenia a declarat că şapte persoane vor fi acuzate de „pregătirea uzurpării puterii … utilizarea violenţei şi a ameninţării cu violenţa pentru a prelua puterea guvernului”.