Iohannis a demisionat din funcţia de preşedinte. Ce se întâmplă mai departe? Cine preia interimatul şi care sunt atribuţiile

Deşi Iohannis a anunţat încă din luna decembrie că nu va pleca din funcţia de preşedinte pentru că „aşa spune Constituţia”, în ultimele zile s-a vehiculat varianta unei demisii. Astăzi, într-o scurtă conferinţă de presă, Iohannis a anunţat că demisionează din funcţie începând cu data de 12 februarie.

„Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte ale României. Voi pleca din funcţie poi mâine pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”.

Ce se întâmplă după ce Iohannis a demisionat din funcţie?

Constituţia României menţionează că în cazul în care funcţia de preşedinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere –, interimatul este asigurat, conform art. 98, alin. 1, de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.

POT începe procedura de revocare a lui Ilie Bolojan din fruntea statului. Anamaria Gavrilă: „angrenează ilegitim România în decizii care vizează securitatea naţională”

16:20, 03 Mart. 2025

Exit-POLL alegeri federale în Germania. Victorie pentru alianţa CDU/CSU / Cine sunt pierzătorii şi câştigătorii în urma scrutinului / Reacţiile liderilor germani / Lidera AfD: „Cancelarul interimar Merz nu va rezista patru ani fără noi”

22:50, 23 Feb. 2025

În acest scenariu, preşedintele interimar al ţării ar deveni Ilie Bolojan, care în prezent este preşedintele Senatului.

Din momentul în care funcţia de Preşedinte devine vacantă, Constituţia spune, la art. 97, că Executivul trebuie să organizeze alegeri pentru noul preşedinte în termen de 3 luni.

Ce atribuţii ar avea preşedintele interimar?

Până la alegerea unui nou şef de stat, preşedintele interimar preia atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Printre acestea, preşedintele care asigură interimatul reprezintă statul român pe plan intern şi internaţional, promulgă legi şi poate cere reexaminarea acestora, poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu constituţionalitatea legilor, poate numi şi revoca miniştri, la propunerea prim-ministrului şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem al forţelor armate.

Cu toate acestea, preşedintele interimar NU poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate adresa mesaje Parlamentului.

 Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 4 şi 18 mai 2025. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie 2025, iar până în acest moment şi-au anunţat intenţia de a candida mai multe personalităţi politice, printre care Nicuşor Dan, Elena Lasconi, Victor Ponta şi Diana Şoşoacă.