În prezent, la nivel mondial, aproximativ 22 de milioane de persoane bolnave de insuficienţă cardiacă aşteaptă un transplant de inimă.
"Ideea ar fi de a dezvolta vase sangvine sau organe transplantabile create pornind de la propriile celule ale bolnavului", a explicat Doris Taylor, de la Universitatea din Minnesota, Minneapolis, Statele Unite, unul dintre autorii studiului.
Perspectiva ar putea aduce un răspuns la problema crucială a penuriei de organe, spun cercetătorii.
Dacă procedeul este pus la punct pentru a putea fi aplicat la subiecţi umani, această "inimă bioartificială" ar putea mări numărul inimilor disponibile pentru transplant, prelungind durata de utilizare a organului după decesul donatorului (în prezent aceasta este de maximum 4 ore).
Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au lucrat până în prezent numai cu inimi de cobai şi porci. Ei au reuşit să obţină, în laborator (nu pe un animal viu), o inimă de cobai care pulsează, utilizând ca "structură" inima unui animal mort.
Pentru a face acest lucru, cercetătorii au eliminat în totalitate celulele organului, printr-un procedeu numit "decelularizare", lăsând doar "matricea extracelulară", eşafodajul pe care stau aceste celule. Specialiştii au injectat apoi în această matrice "celule progenitoare", prelevate din inimile unor pui de cobai nou-născuţi, şi au plasat această structură într-un mediu steril.
La patru zile de la procedură, cercetătorii au remarcat faptul că inima pulsează, iar la opt zile după, inima funcţiona la 2% din capacitatea unui organ adult. Rezultatele sunt catalogate de experţi promiţătoare, de aceea aceştia se gândesc să îmbunătăţească procedura tehnică cu scopul de a transplanta inimile bioartificiale şi a explora funcţionarea lor "in vivo".
O inimă bioartificială prezintă mai puţine riscuri de a fi respinsă de organismului bolnavului pentru că este creată chiar din celulele acestuia.
Studiul a fost publicat în revista Nature Medicine.