Oile negre ale Europei. România, una din cele cinci țări care provoacă „recesiunea democratică” pe continent

Raportul coaliției grupurilor pentru libertăți civile a inclus pe listă și Bulgaria, Croația, Slovacia și Italia, potrivit The Guardian.

Potrivit raportului, guvernul Italiei a subminat statul de drept prin modificările aduse sistemului judiciar și a dat dovadă de „intoleranță puternică față de criticile presei”.

În Bulgaria, raportul a analizat modul în care au fost lansate anchete anticorupție împotriva oponenților politici proeminenți ai guvernului.

Nici Slovacia nu a fost ocolită de acest raport, mai ales în contextul schimbărilor introduse de guvernul lui Robert Fico. În cazul acestei țări au fost luate în calcul inclusiv abolirea biroului procurorului central și un proiect de lege privind agenții străini „în stil rusesc”.

În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost considerată ca fiind afectată, după ridicarea în funcția de procuror general al statului a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată.

România, inclusă pe listă în urma alegerilor prezidențiale

România a fost inclusă pe lista țărilor care provoacă „recesiune democratică” în urma alegerilor prezidențiale. Scrutinul a dezvăluit modul în care aplicația TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să obțină victoria.

De asemenea, raportul menționează și un proiect de lege care să asigure independența serviciului public de televiziune și de radio, blocat în Parlament din 2021.

Ungaria, mult timp clasificată drept o „autocrație electorală”, a fost inclusă pe listă, întrucât cercetătorii au detectat un „regres semnificativ” al statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și mass-media s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității din Ungaria.

Democrațiile-model nu au fost imune la probleme

Țările considerate „democrații-model” nu au fost ocolite de probleme, arată raportul citat de The Guardian.

În Franța, cercetătorii au avertizat cu privire la utilizarea din ce în ce mai frecventă a procedurii prevăzute la articolul 49 alineatul (3) pentru a impune decizii fără vot. De asemenea, și creșterea restricțiilor privind libertatea de exprimare, introduse înainte de Jocurile Olimpice sau pentru a contracara interferențele străine a fost menționat în raport.

În Germania, cercetătorii au lăudat normele mai stricte menite să combată „ușile rotative”, prin care înalți funcționari ocupă posturi în sectoare pe care le-au reglementat recent. Totuși, cercetătorii au atras atenția cu privire la reacțiile „excesive și disproporționate” la evenimentele pro-palestiniene.

Polonia, exemplu de precauție

Polonia, care încearcă să contracareze asaltul asupra instituțiilor independente, a fost descrisă ca un exemplu de precauție. Guvernul de coaliție condus de Donald Tusk a încercat să restabilească independența judiciară și pluralismul mass-mediei, dar a intrat în conflict cu președintele, Andrzej Duda, care este aliniat partidului de guvernământ anterior.

Raportul a avut la bază mai mulți indicatori pentru crearea categoriei de țări care provoacă „recesiunea democratică”. Printre aceștia s-au aflat sistemele judiciare supuse manipulării politice, aplicarea slabă a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative rapide, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile tot mai mari asupra protestelor pașnice.