12 persoane au fost reținute în urma anchetei DIICOT „Rețeaua brokerilor”

Apar noi detalii-șoc în ancheta declanșată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) împotriva unei rețele de brokeri care – folosindu-se de nume foarte cunoscute din spațiul public – înșelau clienții.

Peste 50 de persoane sunt vizate în acest dosar

Operațiunea autorităților române este legată de un caz complex de fraudă din Germania, în care au existat nu mai puțin de 24.000 de victime, au afirmat surse judiciare pentru Gândul.

Dosarul nr. 658/19/P/2023/d1 a fost înregistrat la D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, ca urmare a disjungerii unor fapte cercetate în dosarul nr.658/DP/2023, înregistrat la aceeași unitate de parchet, măsură dispusă prin Ordonanța nr.658/DP/2023 din data de 25.03.2025.

Apar noi detalii din ancheta DIICOT „Rețeaua brokerilor”. Numele unor celebrități, folosite în schemă

Dosarul Nordis: 11 persoane reţinute. Procurorii au ridicat peste 50 de laptopuri, telefoane şi bani

„Sesizarea a fost formulată în urma primirii de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a zece petiții de la persoane fizice”, au declarat surse judiciare pentru Gândul.

Aceleași surse judiciare au declarat că entitatea care administrează site-ul merricksinvest.cc îşi promovează serviciile de investiții şi „platforma de tranzacționare” în mediul online şi, în special, prin intermediul canalelor de social media.

Entitatea promitea cinvestitorilor profituri mari şi/sau folosea fotografii sau declarații false ale unor celebrități, tocmai pentru a atrage atenția

După ce dădea un click pe reclama respectivă, potențialul investitor este direcționat către o pagină web (așa-zisă „platformă de investiții”), în care i se solicita să introducă datele de contact.

După scurt timp, un reprezentant al entității contactează potențialul investitor şi încercă să îl convingă „să investească”.

Inițial, entitatea încearcă să convingă clientul să facă transferul unor sume mari de bani şi, în cazul în care investitorul manifestă rețineri/temeri, acestuia i se oferă „şansa” de a începe cu suma minimă de 250 Euro/USD.

O parte dintre cei care au reclamat frauda au menționat că entitatea a solicitat ca transferul banilor să se facă prin intermediul monedelor virtuale, entitatea transmițând în acest sens cheia publică (Public Key) a unui portofel electronic.

„David Popovici îmi arata în contul personal de investiții date din care rezulta ca valoarea acțiunilor în care as fi investit ar fi crescut puternic”, a spus un alt client care a căzut în plasa întinsă de brokeri.„Așadar, cel puțin pentru unele cazuri, suma convenită pentru investiţie a fost transferată către entitate sub formă de monedă virtuală, prin intermediul unor furnizori de servicii de schimb între monede fiduciare şi monede virtuale (Binance/Exodus)”, au mai declarat sursele Gândul.

După ce suma convenită este transferată către entitate, investitorului i se cere să deschidă un „cont de tranzacționare”

La scurt timp după deschiderea contului, investitorul observă că suma de bani „disponibilă în cont” creşte considerabil (un client a depus 10.000 euro, după 3 săptămâni avea în cont 26.375 USD; un altul a depus 6.200 RON, după 5 zile avea în cont 5736 Euro; alt investitor petiţia a avut „profit de 90%”; alt client a înregistrat un „câştig de 10—15 Euro pe zi”, un alt investitor a declarat: „Am obținut un profit de 10.796,58 euro”.

Investitorul este contactat din nou, cu solicitarea de a suplimenta fondurile; petenții au virat bani către entitate în mai multe tranșe, în final ajungând să transfere chiar sume echivalente a 19.000 Euro.

Da momentul la care investitorul își manifestă dorința de a retrage suma de bani acumulată sau o parte din aceasta, entitatea solicită plata unei alte sume de bani, sub titlu de „impozit” sau „comision de retragere” (procent situat între 10% și 51% din suma care se dorește a fi retrasă).

După plata acestei noi taxe sau după refuzul investitorului de a o plăti, entitatea nu mai poate fi contactată de investitor în niciun mod şi/sau petentul nu poate face retragerea fondurilor.

Totalul sumelor plătite în contul entității de către clienții care s-au adresat ASF este de aproximativ 70.000 Euro

Autoritatea de supraveghere Financiară a înaintat sesizările formulate de persoanele fizice, precum și înscrisurile depuse de acestea. Ulterior, la dosarul astfel constituit au fost reunite peste 100 dosare constitute la alte unități de parchet prin care au fost reclamate fapte similare.

În urma cercetărilor efectuate de procurorii anticorupție a rezultat că, în anul 2022, anterior lunii august, a fost constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, fals informatic, fals în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură private, uz de fals, șantaj, infracțiuni săvârșite în executarea unui plan complex, elaborat în detaliu.

„Membrii grupului infracțional au creat și distribuit în mediul virtual (internet) reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și substanțiale ca urmare a unor investiții reduse(250 USD, 250 euro) în acțiuni/monede virtuale prin intermediul unor platforme de tranzacționare la distanță (precum Bitcoin Prime 360, MerricksInvest, Clair Capital), anunțurile publicitare conținând și pozele unor persoane cu notorietate (Ion Țiriac, Gigi Becali) sau referințe/sigle ale unor unități bancare (Banca Transilvania), ziare de specialitate (Ziarul Financiar) sau posturi de televiziune (PRO TV) pentru a oferi credibilitate. Aceste reclame aveau atașate legături informatice (link-uri) către paginile web create tot de membrii grupului care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale (merricksinvest.cc, clair.capital)”, arată procurorii DIICOT, potrivit surselor judiciare contactate de Gândul.

Cum erau contactate victimele, după ce accesau reclamele

În momentul în care respectivele reclame erau accesate – de către persoane interesate de investiții în active financiare/monede virtuale sau din simplă curiozitate -, nu erau prezentate eventuale detalii/informații detaliate privind investițiile (tipul de acțiuni/monede virtuale, valoarea sau evoluția acestora, etc), ci se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare, unde persoana interesată trebuia să completeze numele, număr de telefon și adresa de poștă electronică (e-mail).

După înregistrare, potrivit informațiilor obținute de Gândul, la intervale scurte de timp – de la câteva minute până la maxim 1-2 zile -, persoanele erau contactate de membrii ai grupului infracțional.

Aceștia, prin folosirea de nume (SEBASTIAN SMITH, MIHAI ȘTEFĂNESCU, SORIN, VASILE, POPOVICI ALEXANDRA, GABRIEL ALLEN, CRISTIAN GHAITOR, CLAUDIU MARIN, KEVIN GRECU, DAVID BUSUIOC, MONICA KARLOS, BIANCA PETRESCU, IOANA POPESCU, IORDACHE CONSTANTIN, DRAGOȘ VASILE, DANIELA, LAURA OPREA, MARIUS STAN, KATERINA BATORINA, ILARIA DASCĂLU, ROBERT MUNTEANU, SERGIO ION, NAOMI, ALICE OSMAN, ALEX MUNTEANU, ANDREI MUNTEANU, EVA BĂLAN, DAVID IONESCU, ANDREI SAVCA, ANA RICTER, KORNE NICOLAE, RADU ANDREI) și calități mincinoase (reprezentanți ai platformelor de investiții Merricks Invest, Clair Capital, reprezentanți ai firmei de recuperări creanțe Wealth Recovery, consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, împuternicit al firmei Blockchain, angajat al firmei Coinbase, consilier personal de investiții, expert financiar, angajat la Comisia de Burse Internationale, expert în tranzacționare) „induceau în eroare persoanele vătămate în cadrul unor conversații telefonice sau prin aplicația WhatsApp, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora și a firmelor în cadrul cărora sunt angajați (Merricks Invest, Clair Capital, Lion Trust Investment) vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor DIICOT.

„Brokerii” foloseau diverse metode credibile pentru a convinge persoanele vătămate

Pentru a câștiga încrederea persoanelor vătămate, autorii le prezentau acestora, pe scurt, societățile de investiții pe care le reprezentau (faptul că erau societăți din străinătate – Australia/Marea Britanie -, cu experiență în domeniu, autorizate de autoritățile de supraveghere financiară competente), le transmiteau poze ale unor înscrisuri falsificate (pașapoarte care să confirme identitatea interlocutorilor) și le chestionau cu privire la aspecte personale (interesul pentru investiții, dacă au mai investit, vârstă, abilități informatice).

Totodată, brokerii foloseau termeni pretinși a fi de specialitate (spre exemplu „oglindare”, „are loc splitul”), întărind astfel convingerea persoanelor vătămată că interlocutorii – membrii grupului infracțional – activează, într-adevăr, în domeniul investițiilor financiare, domeniu specializat, cu terminologie specifică.

Mai mult, persoanele vătămate au fost determinate să investească și prin prezentarea faptului că investiția minimă necesară era redusă (250 USD/250Euro).

„Brokerii” le prezentau clienților un raport pierdere-câștig favorabil (pierdere: sumă redusă/câștig: potențial ridicat și rapid prin intermediul unei societăți cu experiență în piața de investiții)

Pentru efectuarea investițiilor, persoanelor vătămate li se solicitau – sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare – fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de utilități.

După transmiterea acestora și după ce persoanele vătămate transferau investiția inițială minimă – către conturi indicate de membrii grupului -, acestora le erau prezentate grafice, tot sub forma unor pagini web, în care figura investiția efectuată și evoluția acesteia, care în toate cazurile era pozitivă.