Odată cu această creștere evidentă a partidelor europene de extrema dreapta, opiniile și dezbaterile privind poziția femeilor în societatea contemporană au început să fie tot mai frecvente. Controversele privind statutul femeilor în raport cu bărbații au devenit, de altfel, subiecte vehiculate mai ales în rândul tinerilor din Generația Z.
Subiecte precum dreptul la avort, salariul bazat pe capacitățile profesionale, care să nu includă discriminări de gen, poziția ierarhică în contexte sociale și profesionale a femeilor, etc., sunt doar câteva dintre cele discutate de Gen Z.
Creșterea evidentă a discursului feminist în Europa a condus, totuși, la anumite comportamente și urmări în rândul indivizilor care nu corelează cu valorile acestei mișcări.
Insecuritatea economică tot mai accentuată, de exemplu, în rândul tinerilor bărbați, contribuie semnificativ la creșterea retoricii anti-feministe în Europa, potrivit unui nou studiu publicat de Centrul European de Politici (ECP). Raportul arată că, pe lângă cauzele culturale, factorii economici au un rol esențial în radicalizarea unei părți a tinerilor de sex masculin.
Autorul studiului, analistul Javier Carbonell, subliniază că bărbații tineri din clasa muncitoare, fără studii universitare, sunt printre cei mai afectați de pierderea locurilor de muncă tradiționale, scăderea veniturilor și accesul limitat la educație și locuințe. În comparație, femeile tinere au înregistrat progrese vizibile în ceea ce privește nivelul educațional, accesul la locuri de muncă și reprezentarea politică.
În Europa, 48% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au o diplomă, însă doar 37% dintre acestea sunt bărbați.
În contextul acestor dezechilibre, partidele de extremă dreaptă au reușit să capteze nemulțumirea unor tineri bărbați, oferind un discurs care combină frustrarea economică cu mesaje anti-feministe.
Conform datelor European Elections Studies, 17,2% dintre bărbații sub 25 de ani au votat pentru partide de extremă dreaptă la ultimele alegeri europene, ceea ce înseamnă un procent aproape dublu față de femeile din aceeași categorie de vârstă.
Totodată, studiul atrage atenția asupra unei noi diviziuni politice de gen: în timp ce femeile tinere tind să susțină partidele progresiste, bărbații tineri se orientează mai frecvent spre formațiuni conservatoare sau radicale.
„Acest lucru este valabil mai ales în rândul populației tinere. În rândul populației mai în vârstă, femeile în vârstă de 35 sau 55 de ani sunt mai mult sau mai puțin la fel de susceptibile de a vota pentru extrema dreaptă decât bărbații”, a declarat Carbonell.
Carbonell avertizează că efectele acestei tendințe depășesc sfera politicilor de gen, influențând și abordările privind schimbările climatice, migrația sau redistribuirea economică. El recomandă măsuri economice concrete care să răspundă nesiguranței resimțite de tineri.
Printre măsurile menționate de el se numără politicile de locuire accesibilă, integrare profesională și sprijin educațional.
„Nu este suficient să combatem discursul misogin. Este esențial să oferim perspective reale tuturor tinerilor pentru a construi o societate echitabilă și rezilientă,” concluzionează autorul studiului.