Moartea sa, la 12 ani după ce a fost declarat papă, deschide calea spre procedurile de alegere a unui nou lider al Bisericii Catolice, una dintre cele mai vechi și mai mari instituții religioase, cu până la 1,39 miliarde de adepți.
Colegiul Cardinalilor, format din clerici catolici de rang înalt – mulți numiți chiar de Francisc – va alege următorul papă. Pentru a fi eligibil, un candidat trebuie să fie un bărbat romano-catolic botezat, deși, timp de secole, cardinalii au ales exclusiv o persoană din rândurile lor.
În prezent, există peste 240 de cardinali în întreaga lume.
Cardinalii sub vârsta de 80 de ani, atunci când papa moare sau demisionează, votează în ceea ce se numește conclavul papal. Pentru a preveni influența externă, conclavul se închide în Capela Sixtină și deliberează asupra potențialilor succesori, relatează presa internațională.
În timp ce numărul de electori papali este de obicei limitat la 120, în prezent există 138 de electori eligibili. Membrii conclavului își exprimă votul prin vot secret, proces supravegheat de nouă cardinali aleși aleatoriu. În mod tradițional, este necesară o majoritate de două treimi pentru alegerea noului papă, iar votul continuă până când acest prag este atins, relatează Al Jazeera.
După fiecare rundă, buletinele de vot sunt arse cu substanțe chimice, producând fum alb sau negru, care semnalează lumii rezultatul. Fumul negru indică faptul că nu a fost luată nicio decizie, în timp ce fumul alb înseamnă că a fost ales un nou papă. Odată ce papa este ales, un cardinal de rang înalt îi anunță numele din Bazilica Sfântul Petru.
Acesta are loc de obicei la două sau trei săptămâni după decesul sau demisia papei în exercițiu. Acest lucru permite o perioadă de doliu de nouă zile și cardinalilor să ajungă la Vatican din întreaga lume.
Conclavul din 2013 care l-a ales pe Papa Francisc, primul pontif din America de Sud, a început la doar 12 zile după demisia predecesorului său, Benedict al XVI-lea.
Procesul poate dura zile, săptămâni sau chiar mai mult, în funcție de cât de divizați sunt cardinalii.
Dintre cei 138 de cardinali cu drept de vot în conclav, un total de 110 au fost numiți de Papa Francisc. Acest grup este semnificativ mai divers decât alegătorii precedenți, cu o reprezentare mai mare din Asia, Africa și America Latină, reflectând obiectivul lui Francisc de a reflecta amploarea globală a Bisericii. Cel mai tânăr cardinal elector are doar 45 de ani, fiind un cleric ucrainean stabilit în Australia.
Ca urmare, există posibilitatea ca, pentru prima dată în secole, următorul papă să provină din Africa sau Asia, sau dintr-o altă regiune tradițional subreprezentată în conducerea Bisericii.
Printre cardinalii africani despre care se discută sunt Peter Turkson din Ghana, fostul șef al Consiliului Pontifical pentru Justiție și Pace, și Fridolin Ambongo din Republica Democrată Congo, arhiepiscop de Kinshasa. Ambii sunt conservatori convinși, care au fost susținători vocali ai păcii în țările lor respective.
Un alt candidat puternic este cardinalul filipinez Luis Tagle, fost arhiepiscop de Manila. Ca și Papa Francisc, Tagle pune accentul pe justiția socială și pe grija față de săraci.
Cardinalul maghiar Peter Erdo este văzut ca unul dintre principalii candidați conservatori și ar putea servi drept punte de legătură cu creștinii orientali. Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, Erdo, este un tradiționalist care a susținut apropierea de creștinii ortodocși, subliniind „nevoia disperată” de unitate între biserici.
De asemenea, cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, al cărui rol diplomatic de vârf îi asigură o bună cunoaștere de către toți cardinalii.
Printre alți posibili candidați se numără Matteo Zuppi din Italia, arhiepiscop de Bologna, și Mario Grech din Malta, secretar general al Sinodului Episcopilor, funcție care l-a ținut în contact strâns cu Papa Francisc.
În acest moment Pietro Parolin și Luis Tagle pleacă cu prima șansă.