Războiul din Ucraina s-ar încheia „instantaneu” dacă Kievul ar fi de acord să se retragă din teritoriul pe care îl controlează în prezent și să renunțe la ambițiile sale NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat publicației franceze Le Point la 23 aprilie, reiterând condițiile pe care Ucraina și aliații săi le-au respins în mod repetat.
Peskov a prezentat cererile Moscovei pentru o încetare a focului, inclusiv recunoașterea deplină a pretențiilor Rusiei asupra celor patru oblasturi ucrainene pe care le ocupă parțial, Donețk, Luhansk, Kherson și Zaporizhzhia, statutul de neutralitate pentru Ucraina și încetarea oricărui sprijin militar occidental.
Armata ucraineană a declarat, la 23 aprilie, că a lovit o instalație rusească care produce drone de luptă situată la peste 1 000 de kilometri de granița Ucrainei.
Canalul de știri independent Astra a raportat mai devreme în cursul zilei că un atac ucrainean cu dronă cu rază lungă de acțiune a vizat Alabuga, difuzând presupuse imagini cu o dronă doborâtă.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că apărarea aeriană rusă a doborât o dronă ucraineană de tip avion în Tatarstan în jurul orei locale 12:20, fără a oferi detalii suplimentare sau a menționa Alabuga.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că speră că un acord de pace între Rusia și Ucraina poate fi încheiat în curând, dar și-a exprimat îndoiala că orice înțelegere s-ar putea materializa într-o săptămână, a declarat el pe 23 aprilie într-un interviu acordat podcastului Honestly.
„Nu știu dacă până la sfârșitul săptămânii. Am speranța că putem ajunge la ceva rapid”, a declarat Rubio. „Și îmi păstrez speranța că putem face ceva pentru că acesta este un război teribil și trebuie să se încheie”.
Comentariile sale vin în timp ce Casa Albă își intensifică eforturile diplomatice pentru ca Kievul și Moscova să se așeze la masa negocierilor pentru a pune capăt invaziei la scară largă a Rusiei. Președintele american Donald Trump a declarat pe 21 aprilie că un acord între Ucraina și Rusia ar putea fi încheiat „săptămâna aceasta”.
Karoline Leavitt a declarat reporterilor că președintele SUA „dorește să facă ceea ce este bine pentru lume” și „dorește să vadă pacea”.
„Vrea să vadă oprirea măcelului, dar este nevoie de ambele părți ale războiului dispuse să facă asta”, a adăugat ea, înainte de a spune că Volodimir Zelenski „pare să se miște în direcția greșită”.
Președintele SUA, Donald Trump, l-a criticat miercuri pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru că a declarat că Ucraina nu va recunoaște ocuparea Crimeei de către Rusia, pe care a numit-o o declarație incendiară care va îngreuna obținerea unui acord de pace cu Rusia.
UA propune încetarea focului în Ucraina, însă planul de pace adus de emisarul special Steve Witkoff conține puncte controversate care agită scena diplomatică internațională. Potrivit unei surse citate de Axios, Witkoff urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova pe 25 aprilie.
Președintele SUA, Donald Trump, l-a criticat miercuri pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru că a declarat că Ucraina nu va recunoaște ocuparea Crimeei de către Rusia, pe care a numit-o o declarație incendiară care va îngreuna obținerea unui acord de pace cu Rusia.
„Această declarație este foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. El a spus că Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă „și nici măcar nu este un punct de discuție”.
„Suntem foarte aproape de o înțelegere, dar omul care «nu are cărți de jucat», ar trebui acum, în sfârșit, să o facă”, a adăugat Trump.
Respectul pentru „integritatea teritorială și vocația europeană a Ucrainei sunt cerințe foarte puternice ale europenilor”, a declarat miercuri președinția franceză, după propunerea vicepreședintelui american de „schimburi teritoriale” între Kiev și Moscova.
Ministerul chinez de Externe a respins miercuri, 23 aprilie, acuzațiile formulate de Ucraina privind participarea cetățenilor chinezi la ostilitățile de partea Rusiei. Reacția vine după ce Ambasadorul Chinei la Kiev, Ma Shengkun, a fost convocat de Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei pentru a discuta dovezi prezentate de partea ucraineană, scrie The Kyiv Independent.
Vladimir Putin spune că forțele armate ale Rusiei încă nu dispun de anumite arme, în ciuda creșterii producției de apărare din timpul războiului din Ucraina, potrivit Sky News.
Președintele rus a declarat la o reuniune a Comisiei Militare-Industriale de stat că trupele au primit peste 4.000 de vehicule blindate, 180 de avioane de război și elicoptere și peste 1,5 milioane de drone de diferite tipuri.
În ciuda acestui fapt, liderul rus a spus că există lacune și în alte domenii.
În timpul unei vizite în India, JD Vance a vorbit despre parcursul negocierilor privind încheierea războiului în Ucraina. Vicepreședintele american a dat un ultimatum Ucraina pentru a accepta oferta înaintată de Donald Trump, spunând că mediatorii americani s-au angajat deja „într-o cantitate extraordinară de diplomație”, scrie CNN.
„Am făcut o propunere foarte explicită atât rușilor, cât și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună da sau ca SUA să se retragă din acest proces. Ne-am angajat într-o cantitate extraordinară de diplomație”, a spus Vance jurnaliștilor.
Ucraina este pregătită să negocieze, dar refuză categoric ideea unei capitulări, a transmis vicepremierul Iulia Svyrydenko miercuri, în contextul discuțiilor internaționale privind un posibil plan de pace, relatează The Kyiv Independent.
„Pe măsură ce delegația Ucrainei se întâlnește astăzi cu partenerii la Londra, reafirmăm o poziție de principiu: Ucraina este pregătită să negocieze, dar nu să se predea”, a declarat Svyrydenko.
„Poporul nostru nu va accepta un conflict înghețat deghizat în pace. Nu vom recunoaște niciodată ocuparea Crimeei”, a adăugat vicepremierul.
Svyrydenko a mai adăugat că, „dacă nu se acordă aderarea la NATO, Ucraina va avea nevoie de garanții de securitate obligatorii – suficiente de puternice pentru a descuraja o agresiune viitoare și suficient de clare pentru a asigura o pace durabilă”.
Reuniunea de la Londra între oficiali din SUA, Europa și Ucraina privind un posibil acord de pace a fost amânată din „cauza lipsei de consens”, a anunțat Kremlinul. Summitul urma să stabilească o poziție comună asupra unui plan american ce includea concesii teritoriale din partea Ucrainei.
Secretarul de stat american Marco Rubio și alți lideri au refuzat participarea, retrogradând întâlnirea la un nivel inferior. Rusia rămâne deschisă dialogului cu SUA, dar nu cu Ucraina sau Europa, a precizat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.
„Din câte știm, cele două părți încă nu s-au apropiat de unele probleme”, a spus Peskov la o conferință de presă. Purtătorul de cuvânt a adăugat că există „multe nuanțe în jurul negocierilor” și în zonele „în care pozițiile trebuie apropiate”.
Miercuri, 23 aprilie, apărarea antiaeriană rusă a interceptat drone în Zona Economică Specială Alabuga, Tatarstan, unde se află o fabrică importantă de drone „kamikaze” Shahed. Atacul a vizat una dintre cele mai îndepărtate locații lovite până acum, aflată la peste 1.000 km de granița cu Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a confirmat doborârea unei drone, dar nu a oferit detalii clare despre țintă. Ucraina nu a comentat oficial incidentul.
Fabrica din Alabuga este crucială pentru Rusia, producând mii de drone folosite în atacurile împotriva Ucrainei. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia plănuiește să crească semnificativ producția acestor drone în 2025.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri că Statele Unite au propus un acord de pace Rusiei și Ucrainei, care ar include concesii teritoriale de ambele părți. Avertizând că Washingtonul ar putea renunța la mediere dacă nu se ajunge la un consens, Vance a subliniat necesitatea „înghețării” conflictului.
Planul prevede recunoașterea de facto a controlului rus asupra unor regiuni ocupate, inclusiv Crimeea – o condiție respinsă ferm de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Discuțiile internaționale de la Londra privind acordul au fost reduse ca amploare după ce oficiali americani de rang înalt au refuzat participarea, anunță The Kyiv Independent.
Delegația de rang înalt a Ucrainei, anunțată, a sosit pe 23 aprilie la Londra pentru a discuta despre un posibil armistițiu cu oficiali americani și europeni, în contextul în care eforturile internaționale pentru pace devin tot mai incerte.
Echipa ucraineană este formată din șeful biroului prezidențial, Andriy Yermak, ministrul de externe Andrii Sybiha și ministrul apărării Rustem Umerov.
Inițial, era așteptat ca secretarul de stat american Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff să participe la discuții, dar aceștia și-au anulat vizita.
Administrația Trump ar fi prezentat o ofertă „finală” de pace pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, potrivit unor surse citate de Axios. Planul include recunoașterea oficială de către SUA a anexării Crimeei de către Rusia și acceptarea de facto a ocupației altor teritorii ucrainene. În plus, propunerea ar exclude Ucraina de la o eventuală aderare la NATO.
Discuțiile ar fi avut loc la Paris, unde oficialii americani ar fi avertizat că, în lipsa unui acord rapid, Washingtonul s-ar putea retrage din negocieri. Planul necesită concesii semnificative din partea Ucrainei, cu beneficii „tangibile” oferite Rusiei, conform publicației.
Rușii au atacat instalația care furnizează electricitate orașului ucrainean Herson. Potrivit ucrainenilor, instalația a fost distrusă. Atacul a ținut aproximativ 24 de ore.
Rușii au distrus miercuri dimineață o instalație energetică în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, potrivit Reuters.
El a spus că instalația, care furniza electricitate orașului Herson, a fost atacată de artileria și dronele rusești timp de mai bine de 24 de ore.
O dronă rusească a lovit miercuri dimineață un autobuz care transporta muncitori în orașul ucrainean Marhanets, ucigând nouă persoane în valul de atacuri care au vizat infrastructura civilă din estul, sudul și centrul Ucrainei, au declarat oficialii citați de The Kyiv Independent.
De asemenea, cel puțin 30 de persoane au fost rănite, conform surselor.
Dimensiunea completă a atacurilor, care au ținut Kievul și jumătatea de est a Ucrainei treze timp de mai multe ore în timpul nopții, nu a fost cunoscută încă.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut aproximativ 944.270 de militari de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, până în 23 aprilie 2025. Doar în ultima zi, forțele ruse ar fi suferit 1.210 pierderi umane.
Pe lângă aceste cifre, Ucraina susține că Rusia a pierdut peste 10.600 de tancuri, 22.300 de vehicule blindate de luptă, 26.700 de sisteme de artilerie, 370 de avioane și un submarin, relatează The Kyiv Independent.
Premierul maghiar Viktor Orban a votat marți, 22 aprilie într-un sondaj național împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, exprimându-și opinia prin publicarea unor fotografii pe care le-a împărtășit pe rețelele sociale. În fotografiile respective se vedea clar că bifează „împotrivă” pe buletinul de vot.
Sondajul național a fost anunțat de Orban în martie 2025 și a fost lansat oficial pe 19 aprilie, cu buletine de vot trimise cetățenilor maghiari. Sondajul a venit într-un moment tensionat dintre Ungaria și Bruxelles, mai ales din cauza sprijinului puternic al guvernului ungar față de pozițiile Moscovei în conflictul cu Ucraina.
Un tribunal din zona ocupată a regiunii Zaporojie a condamnat două femei din Energodar la câte 14 ani într-o colonie penală, acuzate de „trădare” pentru că au donat sume mici, între 2 și 120 de dolari, armatei ucrainene, relatează The Kyiv Independent.
Femeile au fost arestate în decembrie 2023 și, conform autorităților ruse, și-au recunoscut faptele. Una dintre ele a spus că a trimis bani după ce a văzut un apel pe un canal de divertisment.
Marele atac cu drone al Rusiei din timpul nopții de marți spre miercuri asupra estului, sudului și centrului Ucrainei a rănit cel puțin cinci persoane și a deteriorat infrastructura civilă și întreprinderile, au declarat oficialii ucraineni citați de Reuters.
Amploarea atacurilor, care au ținut Kievul și jumătatea de est a Ucrainei treze timp de mai multe ore în jurul miezului nopții, nu a fost cunoscută încă.
Loviturile au avut loc în timp ce președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnalat că ar fi dispuși să negocieze un pact care ar interzice lovirea infrastructurii civile.
Uniunea Europeană nu va recunoaște niciodată Crimeea ca parte a Rusiei, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pe 22 aprilie, pentru AFP. Declarația vine în contextul unor propuneri de pace susținute de SUA, care ar include recunoașterea anexării peninsulei de către Moscova.
„Crimeea este Ucraina. Ar fi o greșeală să răsplătim acapararea de teritorii,” a spus Kallas, adăugând că Washingtonul ar trebui să pună presiune pe Rusia, nu să-i facă concesii, relatează The Kyiv Independepent.
Secretarul de stat american Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff nu vor mai participa la discuțiile de pace pentru Ucraina care vor avea loc la Londra pe 23 aprilie, potrivit Financial Times. Deși erau așteptați, ambii s-au retras fără explicații publice. Witkoff, controversat pentru pozițiile sale pro-ruse, intenționează să viziteze Moscova în curând.
Întâlnirea de la Londra, la care vor lua parte oficiali din Ucraina, Franța și Regatul Unit, continuă seria discuțiilor de la Paris. Trimisul american Keith Kellogg rămâne singurul reprezentant al SUA. Președintele Zelensky a respins deja o propunere americană care sugera concesii teritoriale Rusiei, subliniind că Ucraina nu va ceda Crimeea.
Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a transmis Chinei dovezi privind implicarea cetățenilor și companiilor chineze în sprijinul acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul chinez Ma Shengkun, ministrul adjunct Evgen Perebyinis a prezentat informații referitoare la participarea unor cetățeni chinezi în luptele din Ucraina, precum și la contribuția unor firme din China la producerea de echipamente militare pentru armata rusă.
„Aceste acțiuni sunt foarte îngrijorătoare și contravin spiritului de parteneriat dintre Ucraina și Republica Populară Chineză,” a transmis ministerul.
Perebyinis a solicitat Chinei să înceteze orice formă de sprijin pentru Rusia, subliniind că Ucraina își prețuiește relațiile strategice cu Beijingul.
Rusia a lansat un atac aerian devastator asupra orașului Zaporojie din sud-estul Ucrainei, omorând o femeie de 69 de ani și rănind alte 38 de persoane, inclusiv cinci copii. Guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, a confirmat tragedia: „Inamicul a lovit cu două bombe KAB. Una a lovit o instalație de infrastructură, cealaltă, o clădire rezidențială cu mai multe etaje.”
Explozia a provocat pagube semnificative. Mai multe blocuri de nouă etaje și o instituție de învățământ au fost avariate, iar mașinile din zonă au luat foc, potrivit Serviciului de urgență de stat: „Echipele noastre au intervenit imediat pentru stingerea incendiilor și salvarea victimelor.”, potrivit The Kyiv Independent.
Alarma de raid aerian a fost activată la ora 10:28, iar aproximativ o oră mai târziu, flăcările au cuprins cartierul lovit. „Un nou incendiu a izbucnit după loviturile aeriene. Situația e gravă,” a mai declarat Fedorov.
Atacul vine în contextul în care Kievul a cerut un armistițiu de 30 de zile pentru protejarea infrastructurii civile. Deși Moscova a declarat că „ia în considerare propunerea”, loviturile continuă.
Oblastul Zaporizhzhia găzduiește cea mai mare centrală nucleară din Europa.