Becali vrea să schimbe legea regimurilor de detenție: Închisoare la domiciliu pentru bătrâni și mame

Acesta dorește o abordare mai umană, mai ales pentru persoanele vulnerabile și pentru cei care au comis infracțiuni non-violente, propunând și o revizuire a modului în care sunt clasificate regimurile de detenție.

Primul dintre proiecte vizează introducerea închisorii la domiciliu, în cazuri speciale, pentru:

• femeile însărcinate,
• persoanele cu copii sub 3 ani,
• cele care au grijă de cel puțin trei copii minori
• persoanele peste 65 de ani la momentul condamnării

Un adolescent a murit într-o închisoare israeliană după ce a fost deținut șase luni fără acuzații

Interpretul de manele Dani Mocanu îi cere ajutorul lui Donald Trump: „Sistemul din România vrea să mă aresteze”

Această măsură ar fi valabilă doar pentru infracțiuni non-violente și ar necesita aprobarea instanței, pe baza dovezilor privind condițiile minime de trai. Cei care ar beneficia de această măsură ar fi strict supravegheați, având obligația de a se prezenta periodic la serviciul de probațiune, de a anunța schimbările de domiciliu și de a participa la programe de reintegrare. Nerespectarea condițiilor sau comiterea unei noi infracțiuni ar duce la revocarea măsurii și executarea restului de pedeapsă în penitenciar.

Reformarea regimurilor de detenție și un nou drept pentru deținuți

Al doilea proiect propune o reconfigurare a regimurilor de detenție:

• regim semideschis pentru pedepse între 1 și 5 ani
• regim închis pentru pedepse între 5 și 13 ani

În prezent, regimul închis se aplică de la 3 ani, ceea ce Becali consideră că este prea strict. Mai mult, proiectul prevede acordarea garantată a dreptului la învoire și permisie pentru persoanele condamnate pentru infracțiuni non-violente. Acum, aceste beneficii sunt considerate recompense.

O critică dură la adresa Codului Penal actual

Deputatul George Becali, susține că aceste măsuri ar reduce supraaglomerarea, ar scădea numărul de plângeri la CEDO și ar îmbunătăți reintegrarea socială. El propune amânarea aplicării modificărilor cu un an, pentru a permite sistemului penitenciar să se adapteze. Tot el critică dur actualul Cod Penal, spunând că nu oferă suficiente alternative la încarcerare și că deținuții sunt tratați prea rigid. Experiența sa în penitenciar l-a influențat în propunerea acestor măsuri, care ar îmbina siguranța publică cu respectul pentru demnitatea umană.

Pentru a intra în vigoare, proiectele trebuie adoptate de Parlament, promulgate de președinte și publicate în Monitorul Oficial, urmând apoi o perioadă de tranziție de 12 luni. Adoptarea acestor inițiative ar putea reprezenta o reformă importantă a sistemului penitenciar românesc, punând accent pe umanizarea pedepsei, dar și pe siguranța societății.