Descoperirile, alături de o statuie din bronz a zeiţei Afrodita şi de o statuie regală fără cap, datând din epoca ptolemeică (332 – 30 Î.Hr.), au fost făcute de o echipă de arheologi egipteni şi dominicani în templul Taposiris Magna, a precizat şeful Consiliului Suprem pentru Antichităţi al Egiptului, Zahi Hawass.
La acelaşi sit arheologic au mai fost descoperite aproximativ 20 de monede din bronz cu chipul Cleopatrei, dar şi galerii şi tuneluri subterane, situate până la aproximativ 50 de metri sub pământ, a adăugat Hawass, coordonator al misiunii.
Numeroase oseminte umane au fost aduse la lumina zilei din galerii.
Hawass a negat "categoric" că în unul dintre tuneluri ar fi mormântul Cleopatrei, "aşa cum au scris mai multe publicaţii internaţionale".
"Nu am găsit nimic care să indice prezenţa unui mormânt" al reginei, a spus acesta.
Săpăturile care vizează să găsească mormântul reginei egiptene vor fi reluate în noiembrie, a mai spus Hawass.
Mormântul Cleopatrei ar constitui una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din Egipt de la mormântul lui Tutankhamon, care a fost găsit în 1922 de britanicul Howard Carter.
Cleopatra şi Marc Antoniu, unul dintre cele mai celebre cupluri din istorie, s-au sinucis după bătălia de la Actium, care îi va asigura lui Octavian controlul Imperiului Roman şi, implicit, al Egiptului.