Cassian a debutat editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste "La scara 1/1".
În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, a început să scrie, treptat, şi poezie proletcultistă. "După un ocol de aproximativ opt ani", cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive şi compromisuri, începând din 1956, se întoarce la poezia autentică.
Începe să scrie în paralel şi literatură pentru copii, atrasă de posibilităţile estetice ale evadării în fantezie şi candoare, precum şi două volume de "proză subiectivă", la persoana întâi.
Publică peste 50 de cărţi de poezie, eseuri şi proză şi inventează o nouă limbă poetică, "limba spargă". În 1969, Cassian primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor din România.
În 1985, Nina Cassian este invitată în Statele Unite ca "visiting professor", în cadrul unei burse Soros, pentru a susţine un curs la New York University.
După numai o lună, ea află de arestarea şi uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiaţi. Scriitoarea ia hotărârea de a nu reveni în ţară. Imediat, apartamentul său din România este confiscat, iar cărţile îi sunt interzise şi retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceauşescu.
În Anglia îi apare volumul de versuri "Call Yourself Alive" şi, în Statele Unite, "Life Sentence", traduceri reuşite ale volumelor din ţară, precum şi volumele inedite "Take My Word for It!", "Blue Apple" şi "Lady of Miracles", care se bucură de succes. Susţine recitaluri de poezie şi publică în reviste americane.
În prezent, poeta Nina Cassian trăieşte la New York.
Primul volum al Ninei Cassian tradus în suedeză, "Femeia miracol", apărut la Editura Ellerströms, a trezit reacţii entuziaste din partea presei literare din Suedia.
În recenziile publicate se vorbeşte despre o "poezie de clasă mondială", "plină de culoare, de o profundă originalitate" (Svenska Dagbladet), "grandioasă şi independentă", "de o puternică senzualitate" (Boråstidning), "o scriitură proaspătă şi plină de culoare, demnă de un public internaţional" (Uppsala Nya Tidning).
Nina Cassian a vizitat pentru prima oară Suedia în luna februarie a acestui an, când a participat la Salonul de poezie al Institului Cultural Român de la Stockholm. În această vară, Radiodifuziunea suedeză le-a dedicat Ninei Cassian şi Anei Blandiana, "cele două mari doamne ale poeziei româneşti", o emisiune specială.
Poeta Nina Cassian, care, în 1985, a fost determinată de regimul comunist să se stabilească în SUA, a revenit în noiembrie în România, pentru a lansa două cărţi, "Confidenţe fictive" – proză şi "Spectacol în aer liber" – o antologie de poezie, apărute în colecţia editorială "Cărţile Tango".
Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (27 noiembrie 1924, Galaţi), este o poetă, eseistă şi traducătoare româncă.
S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut). Scriitoarea s-a mutat cu familia la Braşov, unde a intrat la Liceul Principesa Elena, şi Bucureşti, urmând şi cursurile Institutului Pompilian.
A frecventat cercuri intelectuale de stânga şi, la vârsta de 16 ani, a intrat în organizaţia Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate. În paralel, primele ei încercări literare au fost generos încurajate de Tudor Arghezi şi Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă.