În favoarea avizării s-au pronunţat reprezentanţii alianţei PSD+PC, PDL şi UDMR, în timp ce împotrivă au votat reprezentanţii PNL.
Oprea s-a autocaracterizat, în cadrul audierilor, drept o persoană serioasă, echilibrată, cu respect faţă de lege, care înţelege rolul membrilor comisiilor parlamentare pentru Apărare şi Administraţie Publică în buna funcţionare a acestor domenii.
Totodată, Oprea a dat asigurări că uşa ministerului Administraţiei şi Internelor, pe care îl va gestiona, în urma votului de validare acordat de plen, va fi deschisă pentru membrii comisiilor de Apărare şi Administraţie Publică, el pledând pentru o colaborare deplină între ministru şi aleşi.
Oprea a precizat, de asemenea, că în perioada în care va gestiona ministerul Administraţiei şi Internelor, contractele „mari”, care vor implica sume de zeci sau sute de milioane de euro, vor trece iniţial prin filtrul comisiilor parlamentare de specialitate şi ulterior al plenului Parlamentului.
Întrebat ce atitudine va adopta dacă va propune un nou şef al DGIPI, iar premierul nu va fi de acord, Oprea a precizat că iniţial va face un audit la nivelul ministerului şi al direcţiilor componente, măsurile pe care le va lua ulterior fiind unele care vor depinde de acest audit.
În ceea ce priveşte regimul armelor şi muniţiilor, Oprea a apreciat că acest domeniu trebuie mai bine monitorizat, accesul la arme trebuind mai bine reglementat prin lege.
Oprea a insistat şi asupra aspectului preventiv în combaterea criminalităţii, optând pentru o îmbunătăţire a Legii Poliţiei Comunitare şi pentru o bugetare adecvată a domeniului.
El a arătat, de asemenea, răspunzând unei întrebări, că va milita pentru constituirea "Corpului prefecţilor", după model francez, precizând că rolul prefectului trebuie întărit, fiind important ca prefecţii să fie mediatori între Guvern şi autorităţile locale.
Oprea a mai spus că susţine dezvoltarea proiectelor metropolitane, inclusiv al proiectului metropolitan Bucureşti-Ilfov.
Întrebat dacă are în vedere majorarea impozitelor locale, Oprea a răspuns negativ, subliniind că are în vedere o creştere a autonomiei locale.
El a adăugat că îşi propune să adopte o politică judicioasă în ceea ce priveşte descentralizarea financiară.