"Israelul poate determina singur – este o naţiune suverană – ce este în interesul său şi ce decide să facă faţă de Iran sau altcineva", a declarat Biden.
"Fie că suntem de acord, fie că nu. Au dreptul să o facă (…). Nu putem dicta unei naţiuni suverane ceea ce poate face şi ce nu, când decide, dacă decide, că existenţa sa este ameninţată", a explicat el.
Preşedintele american Barack Obama a indicat că vrea să vadă progrese până la sfârşitul anului în politica sa de deschidere faţă de Iran, însă nu exclude o "gamă de măsuri", mai ales înăsprirea sancţiunilor, dacă Teheranul îşi continuă programul nuclear controversat.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a exclus un posibil atac militar împotriva Iranului, insistând pe faptul că nu va permite Teheranului să dispună de arma atomică. Mossadul (serviciile secrete israeliene) a apreciat la jumătatea lui iunie că Iranul ar putea dispune de o bombă atomică "gata de a fi folosită" în 2014.
"Dacă Guvernul Netanyahu decide un plan de acţiune, altul decât cel urmat în prezent, este dreptul său suveran să o facă. Alegerea nu ne aparţine", a subliniat Biden. "Dar nici o presiune din partea altei naţiuni nu va modifica atitudinea noastră în ceea ce priveşte modalitatea de abordare".
Biden a repetat că administraţia Obama rămâne deschisă continuării negocierilor cu Teheranul, în pofida reprimării severe a manifestaţiilor care au urmat realegerii contestate, la 12 iunie, a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad.
"Dacă iranienii răspund ofertei de discuţii, vom discuta", a subliniat Biden. "Oferta este pe masă", a adăugat el.
Israelul, singura putere nucleară din regiune, nedeclarată însă, susţine, ca şi Occidentul, că Iranul încearcă să se doteze cu un arsenal nuclear, în pofida dezminţirilor repetate ale Teheranului.
Netanyahu a apreciat că un Iran dotat cu arma nucleară constituie cea mai mare ameninţare pentru Israel, amintind apelurile preşedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad la ştergerea Israelului de pe hartă.