Într-un interviu desfăşurat cu o zi înainte de plecarea sa la Moscova, Obama a afirmat că are "îngrijorări serioase" privind arestările şi intimidarea liderilor de opoziţie iranieni, dar a insistat, aşa cum a făcut pe tot parcursul crizei iraniene, că această reprimare nu va pune capăt negocierilor cu Guvernul iranian. "Avem unele interese naţionale de securitate fixate, potrivit cărora Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare, să exporte terorism şi am oferit o cale Iranului să se alăture comunităţii internaţionale", a spus Obama.
Administraţia s-a pregătit pentru două posibilităţi opuse: una în care conducerea iraniană acceptă oferta lui Obama de a discuta, situaţie care ar putea pune Washingtonul în poziţia inconfortabilă de a da credibilitate unui Guvern ale cărui acţiuni au fost criticate de Obama, sau una în care Iranul respinge negocierile. Obama i-a spus în mai premierului israelian Benjamin Netanyahu că, dacă nu există progrese pe tema programului nuclear iranian până la sfârşitul anului, administraţia va lua alte măsuri, inclusiv sancţiuni. Obama a sugerat chiar o perioadă mai scurtă în timpul interviului de sâmbătă. "Va trebui să evaluăm în săptămânile şi lunile viitoare măsura în care ei sunt dispuşi să intre pe acea uşă", a spus el.
Obama a refuzat să vorbească despre pregătiri pentru o linie mai dură, dar a afirmat că Statele Unite au în prezent o mai mare putere de presiune asupra Iranului, pentru că a reuşit să determine "ţări ca Rusia şi China să ia aceste subiecte în serios", adăugând că ambele au aprobat sancţiuni mai severe împotriva Coreei de Nord.
În interviul de sâmbătă, Obama a părut să recunoască faptul că administraţia încerca încă să găsească strategia adecvată pentru a opri naţiunile să obţină capacitate de producere a armelor nucleare. "Cred că nici o administraţie din ultimul deceniu nu a avut reţeta perfectă pentru a descuraja Coreea de Nord sau Iranul să dezvolte arme nucleare", a spus el. "Ştim că o să fie o muncă grea", a adăugat el.