Genetica ar putea explica de ce copiii care cresc fără tată fac sex mai devreme

Teoria genetică vine să le contrazică pe cele legate de mediul în care copiii au crescut, care explicau anterior legătura.

Cercetătorii au studiat peste o mie de veri, în vârstă de minimum 14 ani, testând influenţele genetice, dar şi factori precum sărăcia, oportunităţile de educaţie şi religia.

Subiecţii copii erau înrudiţi între ei, dar diferiţi prin faptul că au crescut sau nu alături de taţii lor.

Prețul petrolului continuă să scadă pe fondul tensiunilor dintre SUA și Ucraina

14:13

Unul din doi adulți din întreaga lume va fi obez sau supraponderal până în 2050

14:06

Cu cât aveau mai multe gene în comun, cu atât mai apropiată era vârsta la care îşi începeau viaţa sexuală, chiar dacă aveau sau nu tatăl alături.

Această descoperire, spun cercetătorii, sugerează că teoriile legate de mediul de dezvoltare a copiilor nu explică pe deplin legătura între absenţa tatălui şi vârsta mai mică la care ei îşi încep viaţa sexuală, însă influenţa genetică poate ajuta la găsirea unui răspuns.

„Studiul nostru a scos în evidenţă că asocierea între absenţa tatălui şi sexualitatea copiilor este cel mai bine explicată de influenţele genetice”, spune Jane Mendle, profesor asistent la catedra de psihologie a Universităţii din Oregon, conducătorul studiului.

Printre argumentele anterioare care să explice de ce copiii care au crescut fără taţi fac sex mai devreme decât ceilalţi se afla şi acela că stresul din frageda copilărie accelerează dezvoltarea fizică a copilului, dar şi acela că micuţii care-şi văd părinţii ieşind la întâlniri ar putea să facă acelaşi lucru mai devreme.

În plus, vechea teorie susţinea că este mai greu pentru un părinte singur să monitorizeze şi să supravegheze activităţile şi preocupările copiilor.

„În timp ce în mod cert nu există o genă a lipsei tatălui, există contribuţii genetice în comportamentul părinţilor care cresc posibilitatea ca acel copil să-şi înceapă mai devreme viaţa sexuală. Printre acestea se numără impulsivitatea, folosirea sau abuzul de substanţe (alcool sau droguri, n.r.), dorinţa de senzaţii tari sau cheful de ceartă. Ele se transferă de la părinţi la copii, rezultând situaţii de corelaţii între gene pasive şi mediul de dezvoltare a copilului”, mai spune Mendle, citată de The Independent.

La elaborarea studiului au participat cercetători de la universităţile din Oregon, Virginia, Chicago, Indiana, Oklahoma şi Columbia.