Prin două proiecte de lege diferite, unul referitor la bugetul Securităţii interne pentru 2010, iar celălat privind bugetul Apărării, conferinţele bipartite, controlate de majoritatea democrată şi având misiunea de a ajunge la un text de compromis înainte de adoptarea finală a legii, au deschis calea primirii deţinuţilor în închisorile americane.
Textul privind Securitatea internă „interzice ca actualii deţinuţi să fie transferaţi în Statele Unite (…) cu excepţia cazurilor când sunt judecaţi şi numai după ce Congresul a primit un plan detaliat” privind posibilele riscuri.
Mai puţin precis, proiectul de lege privind bugetul Apărării cere ca, „înaintea oricărui transfer către Statele Unite, preşedintele să prezinte Congresului un plan complet cu cel puţin 45 de zile înainte„.
Cele două conferinţe „interzic” în schimb „eliberarea” pe teritoriul american a oricărui deţinut de la Guantanamo, o problemă aflată în prezent în dezbaterea Curţii Supreme.
Dar minoritatea republicană continuă să-şi exprime o serie de preocupări.
„Susţin încă închiderea (centrului de detenţie de la) Guantanamo, dar cred că există în continuare probleme care nu au fost tranşate”, a spus senatorul John McCain, miercuri, într-o conferinţă de presă.
„Mai sunt unele decizii de luat. Printre ele: ce faceţi cu oamenii care sunt judecaţi şi pe care nu îi puteţi pune în libertate? (după proces)”, s-a întrebat el.
Reprezentantul republican Hal Rogers, care a reuşit săptămâna trecută să determine adoptarea unui amendament care interzice venirea deţinuţilor, cu 258 de voturi faţă de 163 – adică beneficiind de 88 de voturi suplimentare din partea reprezentanţilor democraţi – s-a declarat, miercuri, „foarte îngrijorat”.
La închisoarea de la Guantanamo se află în prezent 223 de deţinuţi, dintre care aproape 80 aşteaptă să fie eliberaţi, iar 60 ar putea fi judecaţi.
În timp ce administraţia americană anunţă de zece zile că nu va reuşi, probabil, să închidă centrul – care face obiectul a numeroase controverse – după cum a promis, în ianuarie 2010, Congresul face în premieră o concesie pe această temă.
Susţinut de republicani, dar şi de numeroşi democraţi, principiul numit „fără terorişti în curtea mea din spate” a dominat până acum, în perspectiva campaniei pentru alegerile din 2010.
În iunie, Guvernul a primit interdicţia de a transfera chiar şi un singur deţinut de la Guantanamo într-o închisoare americană, fie ea şi de maximă securitate.
Mai mulţi experţi au criticat atitudinea „iresponsabilă” a Congresului, deoarece numeroase centre de detenţie americane au printre deţinuţi şi numeroşi suspecţi sau condamnaţi pentru terorism, cum este cazul francezului Zacharias Moussaoui care îşi ispăşeşte în Colorado (vest) pedeapsa cu închisoarea pe viaţă.
Adoptarea finală a acestor texte şi transformarea lor în acte normative va reprezenta deci o primă victorie pentru preşedintele american.
Dar limitându-se la deţinuţii care trebuie să fie judecaţi, Congresul nu face nicio menţiune la cei 100 de deţinuţi de la Guantanamo pe care administraţia nu îi poate trimite în faţa justiţiei dar nici nu doreşte să-i elibereze pentru că îi consideră prea periculoşi.
Aleşii americani nu menţionează nimic nici în legătură cu zecile de oameni declaraţi nevinovaţi, dar care aşteaptă de mai mulţi ani să fie primiţi de o ţară terţă pentru că se tem de persecuţii în ţările lor de origine.