Radu Cosaşu, Matei Vişniec şi Marius Oprea, premiaţi, luni, de revista Observator Cultural

Premiile Observator cultural pentru anul 2009 s-au ales dintre nominalizările din cadrul celor cinci categorii – Proză, Poezie, Eseu/ Memorialistică/ Publicistică, Critică/ Istorie/ Teorie literară şi Debut. În acest an, juriul a fost compus din Paul Cernat, Caius Dobrescu, Antonio Patraş şi Carmen Muşat.

În cadrul galei, scriitorul Radu Cosaşu a primit premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia.

Radu Cosaşu (născut Oscar Rohrlich, în 29 octombrie 1930) este unul dintre cei mai apreciaţi autori români de nuvele. A colaborat la diverse reviste şi a publicat numeroase volume de nuvele sau romane. I s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul „Un august pe un bloc de gheaţă” (1971). După 1989, a fost cofondator, alături de Andrei Pleşu, Tita Chiper şi Zigu Ornea, al revistei de cultură Dilema şi colaborează la diverse alte publicaţii. Printre volumele semnate de Radu Cosaşu se numără „Cap limpede” („Supravieţuiri”, vol. VI) (Cartea Românească, Bucureşti, 1989), „Mătuşile din Tel-Aviv” (Editura Impex ’92, Bucureşti, 1993), „Autodenunţuri şi precizări” (Editura Hasefer, Bucureşti, 2001).

Pe de altă parte, la categoria „Proză”, au fost premiaţi Matei Vişniec, pentru „Sindromul de panică în oraşul luminilor”, şi Varujan Vosganian, pentru „Cartea şoaptelor”. La aceeaşi secţiune au mai fost nominalizate cărţile: „Şi Hams şi Regretel”, de Matei Florian, „Viaţa începe vineri”, de Ioana Pârvulescu, „Medgidia, oraşul de apoi”, de Cristian Teodorescu, şi „Celelalte poveşti de dragoste”, de Lucian Dan Teodorovici.

La categoria Debut, nominalizările au fost: „Chipurile”, de Stoian G. Bogdan, „Bunul, răul şi urâtul în cinema”, de Andrei Gorzo, „Blocul 29, apartamentul 1”, de Corina Sabău, „Istoriile periferiei. Mahalaua în romanul românesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu”, de Georgiana Sârbu, şi „G. Călinescu. A cincea esenţă”, de Andrei Terian. Premiul i-a revenit lui Andrei Terian.

În schimb, la categoria Critică/ Istorie literară/ Teorie literară, premiul i-a revenit lui George Ardeleanu, pentru „N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii”. La aceeaşi secţiune au mai fost nominalizate lucrările: „Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei centrale”, de Adrian Lăcătuş, „Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu”, de Dan C. Mihăilescu, „Dicţionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale (A-Z)”, de Gelu Negrea, şi „Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian”, de Marta Petreu.

La categoria Eseu/ Memorialistică/ Publicistică a fost premiat Marius Oprea, pentru „Şase feluri de a muri”. Volumul, editat de Polirom, se află la limita dintre ficţiune şi istorie. În „Şase feluri de a muri”, autorul porneşte de la şase istorii din comunism, atestate de documente, care au în comun moartea.

La aceeaşi categorie cu Marius Oprea au mai fost nominalizate volumele: „L-am urât pe Ceauşescu”, de Gabriel Andreescu, „Ultimii eretici ai Imperiului”, de Vasile Ernu, „Viaţa noastră cea de toate zilele”, de Sanda Golopenţia, „Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W.”, de Mircea Mihăieş, şi „Exerciţiu de sinceritate”, de Ion Vianu.

Pe de altă parte, Alexandru Muşina a fost premiat la categoria Poezie, pentru volumul „Regele dimineţii”. Alături de volumul lui Muşina, au mai fost nominalizate, la aceeaşi secţiune: „Dicţionarul Mara”, de Dan Coman, „Arme grăitoare”, de Emilian Galaicu-Păun, „Probleme personale”, de Angela Marinescu şi „Anca lui Noe”, de Anca Mizumschi.

Cel de-al şaptelea premiu, premiul cititorilor, i-a revenit lui Varujan Vosganian, pentru „Cartea şoaptelor”. Acest premiu a fost acordat în urma voturilor exprimate de către cititorii revistei pe site-ul acesteia.

Premiile acordate au o valoare de câte 1.000 de lei, în timp ce premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia are valoarea de 4.000 de lei.