Statul român, obligat să-i dea peste 18.000 de euro autorului atentatului de la „Jean Monnet”

Dragoş Ciupercescu (39 de ani), din Giurgiu, a invocat în faţa CEDO încălcarea articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deoarece a fost încadrat în categoria deţinuţilor periculoşi şi a suportat un tratament dur din cauza acestei categorisiri, precum şi pentru că a fost închis în condiţii inumane în Penitenciarul Jilava.

Statul român trebuie să-i plătească lui Ciupercescu peste 18.000 de euro, cu titlu de despăgubiri morale şi materiale, precum şi cheltuieli de proces. Decizia va deveni definitivă în condiţiile articolului 44, alineatul 2 din Convenţie.

Ciupercescu a arătat în sesizarea făcută la CEDO că, în noiembrie 2003, a fost transferat la secţia de deţinuţi periculoşi din Penitenciarul Jilava, unde a stat cu 19 persoane într-o celulă cu nouă paturi. El s-a mai plâns că era supus la percheziţii corporale totale o dată pe săptămână şi la percheziţii corporale parţiale, la intrarea şi la ieşirea din celulă.

De asemenea, Ciupercescu a mai reclamat în sesizare că timpul de vizită era foarte scurt, iar plimbările în aer liber durau o jumătate de oră pe zi, în spaţii special amenajate.

În iulie 2004, estimând că regimul său de detenţie nu poate fi justificat în mod legal, Ciupercescu a cerut Tribunalului Bucureşti să fie transferat de la secţia deţinuţilor periculoşi. Instanţa a admis acţiunea bărbatului şi a cerut ca acesta să fie transferat la secţia de arest preventiv, însă Parchetul Trribunalului Bucureşti a făcut recurs.

Respingând acţiunea procurorilor Parchetului Capitalei, magistraţii bucureşteni au decis ca acesta să fie transferat la Penitenciarul Rahova, la secţia arest preventiv. Conducerea unităţii de detenţie a decis însă să-l mute pe Ciupercescu tot la secţia deţinuţilor periculoşi.

În iunie 2005, Dragoş Ciupercescu a dat în judecată Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) pentru despăgubiri, însă instanţa a respins acţiunea, iar reclamantul nu a formulat recurs. El a depus o nouă acţiune în acest sens, în 2006, însă Tribunalul Bucureşti a decis, în 2007, printr-o hotărâre definitivă, respingerea acţiunii împotriva ANP.

În 8 martie 2005, Dragoş Ciupercescu a fost condamnat la 11 ani de închisoare de către Tribunalul Bucureşti, iar două luni mai târziu instanţa Curţii de Apel i-a majorat pedeapsa la 19 ani de detenţie.

În 6 septembrie 2005, instanţa supremă a retrimis dosarul lui Ciupercescu la Curtea de Apel Bucureşti, pentru ca acesta să fie judecat şi pentru fapte de terorism. Apoi, în februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât reducerea pedepsei la 15 ani, însă părţile au făcut recurs, iar dosarul a ajuns din nou la instanţa supremă.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de retrimitere a dosarului la Curtea de Apel Bucureşti, pentru rejudecare, întrucât fusese încălcat dreptul la apărare al acuzatului. După o altă condamnare contestată de Ciupercescu, dosarul a ajuns din nou la instanţa supremă.

În februarie 2007, Dragoş Ciupercescu a fost condamnat la 18 ani de detenţie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sentinţa fiind definitivă.

Tribunalul Bucureşti a respins, apoi, în august 2008, ca inadmisibilă cererea lui Dragoş Ciupercescu de revizuire a sentinţei prin care a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă la 18 ani de închisoare pentru acte de terorism. Ciupercescu a formulat şi o contestaţie în anulare, însă şi aceasta a fost respinsă de instanţa supremă la jumătatea lunii mai.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în noaptea de 10 spre 11 august 2002, Ciupercescu a furat, din depozitul de muniţii al UM 01348 din Bucureşti, şapte grenade de mână defensive tip F 1, zece focoase destinate acestui tip de muniţie şi 144 de cartuşe calibrul 7,65.

În 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din faţa Liceului „Jean Monnet” din capitală una dintre grenadele sustrase, rănind cinci elevi şi degradând unele bunuri. În 14 martie 2003, el a amplasat o altă grenadă, pe o alee frecventată din Parcul Cişmigiu, magistraţii militari arătând atunci că, în ambele cazuri, acesta a urmărit uciderea unor persoane prin detonarea muniţiei respective.

Ciupercescu a fost angajat, în perioada 6 ianuarie 1997 – 1 martie 1999, pe baza unui contract, ca militar în cadrul unei unităţi aparţinând Ministerului Apărării, cu gradul de caporal, fiind concediat pentru dezinteres în exercitarea atribuţiilor de serviciu.