El a menţionat că rezervele internaţionale ale României au înregistrat o creştere „aproape explozivă” după anul 2000.
„În anii ’90 ne-am chinuit cu rezerva la limită şi din această cauză ţara nu s-a putut împrumuta. Nu este foarte complicat, rezerva este un element de credibilitate. Din când în când se aplică vorba românească «ban la ban trage»”, a spus Isărescu la un seminar economic.
Guvernatorul băncii centrale a arătat că rezervele au trecut şi prin perioade de stagnare, nu numai de creşere, dar o asemenea evoluţe nu este rea.
„Perioadele de stagnare nu înseamnă ceva rău. Din păcate cei 10 ani de creştere permanentă au creat în opinia public ideea că «dacă creşte este bine, dacă scade sau stagnează este rău». Unul dintre obiective este să aratăm că această percepţie este rea. Rezerva nu poate creşte la nesfârşit, pentru că există un optim al rezervei„, a continuat Isărescu.
El a explicat că unul dintre scopurile rezervei internaţionale este asigurarea credibilităţii statului, fluidizarea împrumuturilor externe, limitarea vulnerabilităţilor externe, respectiv absorbţia şocurilor financiare adverse în perioade de criză sau în situaţia restrângerii accesului la pieţele internaţionale de capital.
„Este foarte important acest scop. Nu poate fi înţeles rapid. Frazele acestea oricât ne-am chinuit noi şi le-am pus într-o formă cel puţin citibilă în limba română pot să zboare pe lângă ureche”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a arătat că România trebuie să împrumute în acest an 8-9 miliarde de euro, de pe piaţa internă şi de pe cea externă.
Totodată, el a menţionat că datoria internă şi externă, publică şi privată, este mult mai mare decât rezervele valutare.
„Pot să vă garantez un lucru: toate aceste împrumuturi nu ar fi fost posibile dacă ţara nu ar fi avut rezerve”, a concluzionat Isărescu.
BNR avea în iunie rezerve valutare de 31,6 miliarde de euro, mai reduse cu 362 milioane euro faţă de luna mai. Anul trecut, rezervele BNR au urcat cu 2,08 miliarde euro, la 28,3 miliarde de euro.