Potrivit reprezentanţilor Aeroportului din Sibiu, o importantă alunecare de teren s-a produs pe o lungime de 80 de metri, la capătul zonei de siguranţă a pistei, în urma acesteia întreg sistemul automat de dirijare a avioanelor la aterizare fiind scos din funcţiune.
„Acest sistem instrumental de ducere la aterizare a fost scos din funcţiune pentru că echipamentele sale au pornit la vale. În continuare, aducerea la aterizare a avioanelor va fi făcută din turnul de control prin alte mijloace radio-tehnice. Sistemul de aterizare automat este afectat prin faptul că avioanele în zbor nu vor mai primi semnale de la el şi vor veni, să spunem, manual, la aterizare, cu ajutorul altor echipamente”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Augustin Sava, directorul Aeroportului din Sibiu.
Potrivit sursei citate, echipamentele nu au fost defectate, ele urmând a fi demontate şi păstrate în siguranţă până la remedierea situaţiei.
Oficialii Aeroportului Sibiu spun că, practic, nu există un pericol imminent, doar că este nevoie de mai multe manevre, mai multă atenţie şi coordonare prin turnul de control.
„Nu a fost afectată pista, nu a fost afectată nici măcar zona de siguranţă, traficul pe Aeroportul Sibiu nu este afectat. Nu se pune problema ca vreun avion să plece la un alt aeroport pentru că la Sibiu nu poate ateriza”, a declarat Sava.
O comisie formată din reprezentanţi ai aeroportului, ai Consiliului Judeţean Sibiu, ai proiectantului şi ai constructorului care au realizat recent lucrări de modernizare urmează să stabilească exact de la ce s-a produs alunecarea de teren şi cine poate fi tras la răspundere.
„Lucrările sunt în garanţie, iar cauza alunecărilor va fi stabilită ulterior cu ajutorul unui expert independent. Costurile vor fi suportate de cei care sunt răspunzători de calitatea lucrărilor”, se arată într-un comunicat de presă al CJ Sibiu.
Aeroportul din Sibiu a fost modernizat recent, realizându-se un nou terminal, prelungirea pistei, un nou turn de control şi o parcare spaţioasă. Costul lucrărilor s-a ridicat la aproximativ 70 de milioane de euro, bani proveniţi de la autorităţile locale, de la bugetul statului şi dintr-un credit contractat la BERD.