Ţările Europei de Est, îngrijorate de monopolul statelor mari asupra serviciului diplomatic european

Împărţirea celor mai prestigioase posturi face, de mai multe luni, obiectul unor negocieri intense cu Înaltul reprezentant UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton.

„Sunt discuţii care se desfăşoară în culise, pe telefonul mobil sau chiar prin SMS-uri: suntem pe punctul de a trece la un lobby frenetic pe lângă Catherine Ashton, pentru a obţine aceste posturi”, a declarat ministrul finlandez de Externe, Alexander Stubb, în timpul unei întâlniri cu omologii săi europeni.

Noul serviciu diplomatic nu va deveni operaţional înainte de 1 decembrie, la un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, însă o primă listă, conţinând nominalizări pentru circa 30 de posturi de ambasador, ar putea fi dată publicităţii marţi.

Procurorul general israelian îl acuză pe Netanyahu de conflict de interese

Armenia adoptă proiectul de lege pentru a lansa procesul de aderare la UE

Chiar dacă nu vor fi anunţate decât ulterior, numirile în posturile-cheie din conducerea de la Bruxelles a serviciului par a fi stabilite de câteva luni, iar francezul Pierre Vimont, actualul ambasador al Franţei la Washington, ar putea deveni secretarul general executiv al noului organism, fiind secondat de germana Helga Schmid şi de un polonez.

Catherine Ashton intenţionează să-l numească pe irlandezul David O’Sullivan, în prezent director general pentru comerţ la Comisia Europeană, într-o funcţie de „director” general în cadrul conducerii serviciului.

La Bruxelles, mai mulţi miniştri ai unor ţări din Europa de Est şi-au exprimat frustrarea faţă de o împărţire a funcţiilor pe care o consideră în favoarea Franţei, Germaniei şi Marii Britanii. Polonezul Radoslaw Sikorski, a cărui ţară a vizat postul de secretar general executiv, dar şi pe cel de reprezentant în Rusia, s-a declarat îngrijorat de echilibrul geografic al ambasadelor. „Este inacceptabil ca noii membri UE, care s-au alăturat acestei familii acum câţiva ani, să nu aibă decât unul sau doi cetăţeni în mai mult de 100 de reprezentanţe”, a spus el.

Cu câteva zile înainte, preşedintele eston, Toomas Hendrik Ilves, a criticat şi el reprezentarea excesivă a ţărilor din Europa Occidentală, afirmând că serviciul diplomatic va avea numai doi ambasadori din ţările fostului bloc comunist. „Sperăm să plasăm candidaţii noştri în noul serviciu, este singurul mod de atribuire”, a spus şi ministrul sloven Samuel Zbogar.

Alexander Stubb a reamintit că şi Finlanda a fost slab reprezentată după aderarea la UE în 1995: „La acea vreme nu aveam o generaţie de funcţionari care să preia aceste posturi; stabilirea în sistem durează”.