„Problemele din Orientul Mijlociu sunt cele care cauzează creşterea preţului petrolului. Nu ştiu unde se va duce preţul, dar sper ca situaţia să se aşeze. Cred că toţi vrem ca aceste probleme să se termine, nu cred că cineva obţine avantaje din creşterea preţului”, a declarat, miercuri, la Bucureşti, Khaled Saeed Rumaihi, directorul de explorare al companiei Qatar Petroleum.
La rândul său, Ali Abdulla Ahmad, director comercial al Companiei Naţionale de Petrol din Kuweit, a afirmat că preţul ridicat al petrolului este o reacţie psihologică generată de tensiunile din ţările arabe, menţionând că un alt factor este cererea din economii emergente precum China şi India.
„Nu este preţul real, este o reacţie psihologică. Ştiu că va scădea pentru că nu este cel real. Cuvântul magic este balanţa. Cum să creăm balanţa astfel ca preţul să nu fie nici prea mic, nici prea mare şi să împace pe toată lumea?”, a spus Ahmad.
Reprezentanţii celor două companii participă la Bucureşti la forumul „Consiliul de Cooperare al Golfului – România – Bucureşti: Oportunităţi de Afaceri în Europa Centrală şi de Sud-Est”
La finele lunii februarie, preţul a urcat la aproape 120 de dolari pe baril, maximul ultimilor doi ani şi jumătate, pe fondul îngrijorărilor că oferta de petrol ar putea fi afectată de tensiunile din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Miercuri, petrolul Brent se tranzacţiona la aproximativ 112 dolari pe baril.
Preţul ţiţeiului scade în contextul în care un oficial din Kuweit a declarat recent că membrii Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol discută despre creşterea producţiei.
Totodată, Arabia Saudită a majorat livrările de ţiţei astfel încât acoperă aproape în totalitate cantitatea care ar fi trebuit produsă de Libia. Statul arab a anunţat, în plus, că poate suplimenta în continuare livrările dacă va fi nevoie.
În România, creşterea cotaţiilor internaţionale ale petrolului a dus la majorarea succesivă a preţurilor carburanţilor la pompă, care au ajuns în această săptămână la nivelul record de 6 lei pe litru.