BNS: Unele instituţii-cheie, ca APIA, ANOFM, Curtea de Conturi, se confruntă cu deficit de personal

În opinia lui Costin, Curtea de Conturi este una dintre instituţiile care ar putea să se confrunte cu probleme dacă nu se rezolvă deficitul de resurse umane.

Liderul BNS a explicat că, de la începutul acestui an, 200 de persoane de la Curtea de Conturi s-au pensionat, iar dacă nevoia de resurse umane nu va fi rezolvată, această instituţie va fi în imposibilitatea de a-şi îndeplini funcţiile de control asupra cheltuirii banilor publici.

Războiul din Ucraina, ziua 1132. Putin va recruta încă 160.000 de ruși pentru războiul cu Ucraina / Starmer și Trump sunt de acord să mențină „presiunea colectivă” asupra lui Putin

„Dacă aș fi fost președinte, aș fi fost mai prezent și mai aplicat”, spune Antonescu despre Iohannis

Costin a precizat că, în acest moment, Curtea de Conturi ar avea nevoie de încă 300 de angajaţi.

O altă instituţie care ar putea să aibă probleme din cauza personalului insuficient este, în opinia liderului BNS, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), care la sfârşitul anului trecut „a fost deposedată de 400 de posturi”.

„Am atacat în instanţă această decizie, am atras atenţia încă din noiembrie anul trecut că, în momentul în care reduci 400 de posturi, infrastructura ANOFM va fi afectată. Cetăţenii nu îşi vor mai putea rezolva problemele în condiţiile actuale generate de criza economică, ceea ce va duce la nemulţumiri”, a declarat Costin.

Un alt exemplu de instituţie cheie care ar mai avea nevoie de personal este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Costin precizând că din circa 5.300 de angajaţi, 10% sunt în Bucureşti.

Potrivit liderului sindical, APIA ar mai avea nevoie de încă 2.000 de angajaţi.

Preşedintele Traian Băsescu a spus, duminică, la Congresul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică „Publisind”, că în urma negocierilor cu FMI a fost acceptat punctul de vedere al Fondului potrivit căruia România va avea o creştere economică negativă de minus 4% din PIB.

„Decizia politică a fost să ne pregătim pentru ce este mai rău”, a spus Băsescu, precizând că aceasta implică reducerea veniturilor bugetului de stat cu diferenţa între estimarea iniţială de creştere economică cu 2,5 şi estimarea FMI de minus 4%, adică 6,5%.

El a adăugat că s-a decis ca această diferenţă să implice o reducere de 1,1 la sută a cheltuielilor din sistemul public. Şeful statului a menţionat însă că aceasta nu poate afecta investiţiile, rămânând astfel zona salarială şi a cheltuielilor materiale ale instituţiilor.

Preşedintele a explicat că aceasta se poate realiza fie prin îngheţarea salariilor funcţionarilor publici şi contractuali şi, în timp, o aşezare a sporurilor la 30% din salarii, de la categorie la categorie, fie prin reducerea cu 5% a numărului de funcţionari existenţi.

Băsescu a menţionat că modalitatea de aplicare va depinde de modul de negociere cu sindicatele.

Şeful statului a precizat că cei circa 3,2 milioane de angajaţi care produc fie în sfera industrială, fie în zona serviciilor ţin, prin taxele pe care le plătesc, tot sistemul public şi toată zona bugetară.

„Avem acest dezechilibru, va trebui să facem faţă. Avem nevoie de o minimă solidaritate”, a adăugat Băsescu.

Guvernul vrea reducerea cu 635 a numărului maxim de posturi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform unui proiect de hotărâre care modifică Statutul ANOFM şi care mai prevede suplimentarea cu şase a numărului de autoturisme pentru aparatul central şi centrele regionale.