„Nu ne-am angajat ca lucrurile să se încheie sub o preşedinţie sau alta”, a declarat ea, făcând referire la apelurile Sofiei şi Bucureştiului ca o decizie să fie luată pe această temă sub preşedinţia ungară a Uniunii Europene, în primul semestru al lui 2011.
Finlanda se opune, ca şi Franţa şi Germania, unei aderări în curând a Bulgariei şi României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor, în timp ce cele două ţări afirmă că vor fi pregătite din punct de vedere tehnic din martie.
În condiţiile în care decizia privind aderarea la spaţiul Schengen este luată în unanimitate, unii membri se îndoiesc de capacitatea Sofiei şi a Bucureştiului de a frâna imigraţia ilegală spre Europa şi citează progresele lor insuficiente în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate.
„Aşteptăm evaluările (tehnice), aşteptăm propunerile ungarilor privind calea de urmat şi vom lua o decizie când vom vedea progresele realizate”, a afirmat Thors.
„Uneori, aceste lucruri necesită timp”, a adăugat ea, amintind că Finlanda a aşteptat şase ani de la intrarea în UE pentru a se alătura spaţiului Schengen.
Ministrul bulgar al Afacerilor Externe, Nikolai Mladenov, a cerut la rândul său ca eforturile ţării sale să fie „judecate după merite”.
„Sper că sub preşedinţia ungară va exista o decizie politică pentru aderarea noastră treptată la Schengen”, a declarat el.
Cei doi miniştri au discutat şi despre problema imigraţiei romilor. Numeroşi romi din Bulgaria au depus cereri de azil, anul trecut, în Finlanda.