Una din condiţiile pentru a închide capitolul de negociere 24 (Justiţie şi Afaceri Interne) cu UE a fost "realizarea unui audit independent al rezultatelor şi impactului generate până acum de Strategia naţională anticorupţie, reflectarea concluziilor şi recomandărilor acestui audit în noua strategie anticorupţie multianuală care ar trebui să fie un document cuprinzător, redactat nu mai târziu de martie 2005, însoţit de un plan de acţiune cu elemente de control şi rezultate de atins clar definite, precum şi prevederi bugetare adecvate".
Scopul auditului era de a evalua necesitatea, în România, a 24 de instituţii cu atribuţii în combaterea corupţiei, dar şi modul în care ar trebui să funcţioneze acestea pentru ca lupta anticorupţie să fie eficientă, a declarat, duminică, agenţiei MEDIAFAX, fostul ministru social-democrat Cristian Diaconescu, predecesorul Monicăi Macovei.
Diaconescu a apreciat că auditarea trebuia făcută de un organism străin, care să aibă experienţa Uniunii Europene din punct de vedere al luptei anticorupţie şi care să cunoască totodată legislaţia românească privind conflictul de interese.
"Autorităţile române au sugerat, înainte de încheierea din punct de vedere tehnic a negocierilor de aderare la UE, ca Franţa să fie cea care să acorde expertiză, pe timpul existenţei clauzei de salvgardare", a precizat fostul ministru al Justiţiei.
Înţelegerea interstatală a "căzut", Macovei preluând din documentele oficiale existente la Ministerul Justiţiei doar recomandarea auditării PNA, pe care a "dat-o" Freedom House, a adăugat Cristian Diaconescu.