Ponta a spus că puterea ar fi trebuit să se consulte cu opoziţia în ceea ce priveşte poziţia faţă de aderarea Serbiei la UE, fie şi din cauză că vicepreşedintele PSD, Titus Corlăţean, este preşedintele comisiei de politică externă din Senat.
„În plus eu am o relaţie şi personală cu preşedintele Boris Tadic, suntem membri amândoi în PES”, a adăugat el.
Ponta a afirmat că Serbia trebuie să respecte drepturile minorităţilor, iar România face un lucru „bun” solicitând asta.
„Dar pentru asta să fie România singura ţară care se opune aderării Serbiei la UE este profund incorect. Ce considerăm noi, de exemplu, despre Olanda, care este singura ţară care ne blochează accesul în Schengen? Noi facem acelaşi lucru? Şi cu cine? Cu un vecin şi cu o ţară care în general ne-a fost prieten, nu duşman”, a spus el.
Preşedintele PSD a afirmat că poziţia României este pripită.
„Ce făceam noi dacă Ungaria folosea dreptul de veto când am intrat noi în UE, am fi considerat drept?”, a mai afirmat el.
România a generat confuzie marţi, cerând în ultima clipă garanţii privind drepturile minorităţii vlahe din Serbia, pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Insistenţa României i-a luat prin surprindere marţi pe partenerii săi din UE, având în vedere că până acum nu a făcut caz de acest subiect, iar Comisia Europeană nu a identificat probleme serioase în rapoartele sale anuale privind Serbia.
Teoria predominantă este că România voia să arate Olandei cât de serioasă este în privinţa Spaţiului Schengen. România spera să adere la Schengen anul trecut, după ce a îndeplinit criteriile tehnice, dar Olanda s-a opus din motive de corupţie. La rândul său, Olanda a investit mult în demersurile Serbiei de aderare la UE, asigurându-se în 2011 că Belgradul îi predă pe principalii acuzaţi de crime de război Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.