„Trebuie în prezent să fim pregătiţi să folosim această experienţă (…) pentru a intercepta norii provocând ploaie. Avioane trebuie să fie pregătite să decoleze, cu rezerve de reactivi pentru a provoca precipitaţiile în mare”, a declarat Aleksei Iablokov, un biolog şi fost consilier pentru ecologie al preşedintelui Boris Elţîn.
În 1986, „consecinţele ar fi putut fi mult mai grave pentru Moscova şi Rusia centrală dacă nu am fi provocat precipitaţii”, răspândind din avion reactivi chimici în norii radioactivi, a adăugat el.
„Era un plan secret şi criticabil din punct de vedere etic: Moscova a fost salvată şi Tula, Riazan, Kaluga (oraşe şi regiuni situate între capitala rusă şi centrala accidentată, n.red.) sunt cele care au avut de suferit”, a adăugat Iablokov, care era membru al Consiliului de Securitate rus la începutul anilor ’90.
Potrivit acestuia, în timp ce combustia grafitului prezent în centrala de la Cernobîl a propulsat particulele radioactive la foarte mare altitudine, alţi factori cum ar fi prezenţa de combustibil MOX care conţine plutoniu fac ca accidentul de la Fukushima să fie nu mai puţin îngrijorător.
„La Cernobîl, s-a dispersat în total 1,5 la sută din combustibilul prezent în centrală. Acesta a fost suficient pentru a polua toată emisfera nordică. Cantitatea totală de combustibil din reactoarele de la Fukushima este mai mare”, a subliniat Iablokov.
„Experienţa Cernobîlului va fi importantă pentru reabilitarea solurilor contaminate”, a apreciat Vladimir Ciuprov, expert al Greenpeace Rusia.
„Foarte multe terenuri agricole au fost retrase din exploatare în Ucraina, Belarus, Rusia. Măsurile de protecţie care au fost utilizate acolo sunt încercate deja”, a adăugat el.
Reactorul 4 al centralei sovietice de la Cernobîl a explodat la 26 aprilie 1986, contaminând o mare parte a Europei.