„Efortul ar fi de 2,5 miliarde de euro”, a spus reprezentantul ISPE, răspunzând unei întrebări.
El a arătat că în România există două direcţii privind promovarea cogenerării de înaltă eficienţă la nivelul industriei, respectiv pentru reconsiderarea sistemelor de încălzire centralizată.
„În România trebuie o abordare gospodărească a fiecărui oraş”, a explicat Gheorghiu.
Şeful ISPE a adăugat că pentru implementarea acestor sisteme de cogenerare este nevoie ca aspectele politice, legislative, sociale şi de finanţare să fie bine definite.
„Cât nu se va pune taxă pe gazele naturale în cazanele mici rurale orice comparaţie cu cogenerarea nu are rost. Aceste cazane rurale vor fi instalate, atât timp cât legislaţia va permite”, a mai spus Gheorghiu.
De asemenea, reprezentantul ISPE a precizat că în România este nevoie de perfecţionarea metodei de sprijin şi de schimbarea metodologiei actuale de stabilire a tarifelor locale pentru transportul şi distribuţia energiei termice.
Gheorghiu a adăugat că de la 1 aprilie, în baza acordului cu FMI, subvenţia la încălzire de la bugetul de stat a fost tăiată. Tot din 1 aprilie producătorii de energie în cogenerare primesc bonusuri pentru energia produsă.
„Tot ce a rămas vine de la bugetele locale”, a explicat Gheorghiu.
Potrivit sursei citate, creşterea progresivă a preţului la energie termică trebuie să ţină cont de gradul de suportabilitate al populaţiei, iar un nivel de 8,5% din venitul mediu anual al consumatorilor este unul rezonabil.
„Cogenerarea de înaltă eficienţă este atât de susţinută de Bruxelles încât o să vină ca un tăvălug pentru noi. (…) Tendinţa pieţei în România este de accelerare a implementării acestor tehnologii noi”, a mai spus şeful ISPE.